Creați-vă propriile mixuri de condimente August 5, 2021 No Comments Știți că provin dintr-o zonă în care condimentele reprezintă o parte foarte importantă din cultura culinară, așadar nu îmi lipsesc niciodată din bucătărie, fie acasă, fie la restaurant. Dar nu doar în Orientul Mijlociu condimentele sunt importante, ci și în alte locuri de pe glob. Iar pentru a înțelege bucătăriile lumii, condimentele sunt o modalitate foarte bună de a creiona profilul de gust al acelor locuri. Și odată ce ați înțeles condimentele de sine stătătoare, puteți trece la nivelul următor, cel de a vă compune propriile mixuri care să definitiveze gustul mâncărurilor pe care le preparați. Iar singura ustensilă de care aveți nevoie este o râșniță de cafea, în care să sfărâmați și amestecați cantități mici de condimente, pe care să le folosiți într-un timp scurt. Dacă faceți cantități prea mari și apucă să stea prea mult, își vor pierde din calități mult mai repede decât condimentele întregi. Odată dotați cu acest instrument minunat, puteți trece la treabă și să pregătiți mixuri din întreaga lume. Începem, însă, cu Orientul Mijlociu, acolo de unde am cele mai profunde cunoștințe. Cele mai cunoscute bucătării din această zonă sunt cea israeliană, cea turcească, cea marocană și ce libaneză. Ierburile aromatice cele mai folosite aici sunt oregano și cimbru, iar condimentele vedetă sunt coriandru, chimion, sumac, turmeric, anason, ienibahar, cardamom și chimen. În ceea ce privește mixurile, zaatarul, ras-el-hanoutul și baharatul sunt cele mai folosite combinații, atât pentru condimentare, cât și pentru marinade. Dar să nu uităm și deserturile care, în Orientul Mijlociu, beneficiază și ele de aromele condimentelor care, pentru dulciuri sunt scorțișoara, cardamomul, fisticul și trandafirul. Ceva mai la Nord, în Europa, gusturile sunt mai delicate, dar nu mai puțin aromate, iar zona mediteraneeană este vedeta condimentelor, cu ale sale țări, Spania, Italia sau Grecia. Aici sunt la mare căutare oregano, rozmarin, mentă, salvie și dafin, iar la capitolul semințe, le avem pe cele de mărar, piper, chimion, toate completate de boiaua iute sau dulce, ori afumată, cum e cea spaniolă. Când se amestecă, însă, cele mai populare mixuri din zonă sunt cel provensal sau cel grecesc, pe bază de ierburi cu ceapă și usturoi uscate. Și deserturile de aici se bucură de scorțișoară din plin, dar și de coaja de portocală care le aromatizează. India este cunoscută ca patria condimentelor, așa că nu o puteam omite. Cele mai folosite condimente aici sunt ghimbirul, turmericul, cardamomul, coriandrul, chimionul, semințele de muștar negru și piperul, iar cel mai faimos mix este garam masala, dar și fratele său, pudra de curry. Deserturile de aici sunt aromatizate cu cardamom, apă de trandafiri și diverse nuci.
Cum se folosește mace April 5, 2021 No Comments V-am tot vorbit despre cel mai recent restaurant al meu, Mace, și v-am spus că mi-am inspirat denumirea dintr-un condiment minunat, care nu este, însă, așa de cunoscut pe aici: mace. Adică acea membrană care învelește miezul de nucșoară și care împrumută de la acesta aroma. Totuși mace are un parfum mult mai complex decât cel de nucșoară. Se simt în el note de vanilie, de piper, iar cele de nucșoară sunt mai suave. Prin România se găsește greu și mereu este în forma sa uscată, însă la noi, în Maroc, găsești mace și proaspăt. Totuși este destul de puternic și ar trebui folosit cu moderație. Poate că pentru o oală mare, pentru întreaga familie, ar trebui puse cam 5 g, adică câteva firicele mai bogate. Este un condiment care merge bine cu mâncărurile gătite și se potrivește în preparate în care nici nu te așteptai, cum ar fi, de exemplu, o mâncare de mazăre cu pui. La fel de bine merge și măcinat, amestecat cu ulei de măsline și usturoi pentru a face o marinadă cu care să freci un pui ce se pune la cuptor. Vine Paștele, așa că putem să îl punem și la mielul pe care îl pregătim pentru Sărbătoare. Dar și la coastele de vită la cuptor merge sau la un sufleu de cartofi. Și să nu uităm că îl putem folosi și la deserturi. Fie că vorbim de o panna cotta sau un mousse de ciocolată, recomandarea mea este să nu se pună pulberea de mace ca atare, ci firele să fie infuzate în frișca cu care apoi se pregătesc aceste deserturi. Este un condiment care își dezvoltă aroma prin gătire și care, folosit cu încredere, poate să transforme preparatele în ceva delicios.
Orezul, la un alt nivel August 26, 2020 No Comments Fie că îl folosiți pe post de garnitură, fie ca atare, orezul este un aliment sănătos, dar destul de banal. Așa că bucătăriile din întreaga lume au încercat să îl scoată din banalitate cu ajutorul unor artificii care să „picteze” pe pânza albă a sa arome interesante. Așadar, iată doar câteva din artificiile care duc orezul la un alt nivel: Supa de legume Încercați să fierbeți orezul în supă de legume în locul banalei ape. Rația este aceeași, de două căni de supă la o cană de orez. Supa poate fi și de pui, nu doar de legume. Iar pentru un gust și mai complex, primul pas poate fi sotarea orezului în unt cu o ceapă tocată fin și un fir de cimbru înainte de a fi adăugată supa pentru fierbere. Condimente În apa în care fierbe orezul pot fi adăugate de la început diverse condimente pe care poate că nici nu te-ai gândit să le pui vreodată în orez. De la banalele foi de dafin, la savurosul chimion, acest tip de orez merge bine cu mâncarea indiană. Tot în acestă notă sunt și condimentele precum scorțișoara ori cardamomul adăugate în orez. Pentru un orez aproape umami ce merge alături de diverse mâncăruri, pulberea de usturoi este foarte buna. Risotto a la milanese sau orezul din zona Orientului Mijlociu este adesea aromatizat cu șofran, care nu dă doar un gust floral inegalabil, ci și o culoare foarte apetisantă. Dacă vreți doar culoarea, însă, adăugați curcuma și veți obține un orez auriu spectaculos. Brânză La prima vedere, ideea de orez și brânză nu pare prea apetisantă, însă ia gândiți-vă puțin la risotto, a cărui cremozitate este dată de parmezanul adăugat la sfârșit. Dar în afară de acesta, în orezul final mai poate fi adăugată gouda afumată, de exemplu. Sau, de ce nu, 1-2 linguri de cremă de brânză, simplă sau aromatizată, care, atunci când orezul este fierbinte, se topește formând un fel de sos ce învăluie boabele.
Condimentele mele de suflet August 10, 2020 No Comments Gusturile și ideile mele culinare sunt mult influențate de moștenirea mea gastronomică, de aromele Orientului și ale Nordului Africii, așa că veți găsi adesea în rețetele mele condimente specifice acestor zone. Și pentru că aceste condimente îmi sunt atât de dragi, vreau să vă spun câteva vorbe despre fiecare, ca să știți cum să le folosiți și în alte rețete decât cele pe care le descoperiți aici, la mine pe blog, sau pe Facebook. Șofranul După cum se știe, este cel mai scump condiment din lume, iar aroma sa nu poate fi înlocuită de nicio altă plantă. Este originar din Orientul Mijlociu, așa că este foarte prezent în mâncărurile cu iz arăbesc, de la orez, la mâncăruri pe bază de miel sau pește. Tot în orez apare ca vedetă și în feluri precum paella și risotto alla milanese. Este, de asemenea, un ingredient de bază și în supa bogată franțuzească bouillabaisse. În alte rețete poate fi folosit pentru pește, fructe de mare, pui sau miel, dar merge bine și în deserturi, pe care le și colorează spectaculos în galben. Chimionul Care este diferit de chimen, este originar din zona mediteraneeană, dar este prezent în rețete de pe tot cuprinsul globului. Așa că dacă vreți să gătiți ceva din Orientul Mijlociu, din America Latina, din India sau din Mexic, aveți grijă să aveți și chimion în dulap. În afară de mâncărurile gătite, el merge bine și în produsele de panificație și patiserie. Curcuma Sau turmericul, pentru că ambele denumesc aceeași plantă, are o aromă delicată, însă un puternic pigment. Se folosește cel mai mult în bucătăria indiană, dar și în cea din Orientul Mijlociu și Africa de Est. Curcuma are multe beneficii pentru sănătate și merge adăugată în mâncăruri pe bază de pui, pește, legume, orez și ouă. Rozmarinul Originar din regiunea mediteraneeană, rozmarinul este foarte prezent în felurile de mâncare din această zonă. Merge foarte bine cu toate tipurile de carne, dar și cu legume precum fasolea uscată, roșiile, dovleceii, cartofii, însă dă un gust interesant și produselor de panificație când este adăugat în aluat sau presărat deasupra. Aveți, însă, grijă că aroma sa este foarte puternică și dacă puneți prea mult este posibil să strice gustul final al preparatului. Cimbrul Vine din zona est-mediteraneeană și până în Iran, însă acum este cultivat practic pe tot globul datorită aromei sale minunate. Merge cu carne de tot felul, cu pește, cu vânat, dar și cu legume iernatice, de la cartofi la dovleac și fasole uscată și este perfect pentru asezonarea mâncărurilor cu afumături.
Și sosurile sunt condimente July 10, 2020 No Comments Când vorbim de condimente, nu ar trebui să ne limităm la diversele plante sau semințe aromatice, ci la tot ceea ce dă gust mâncărurilor, pentru că până la urmă despre gustul final este vorba. Condiment este și sarea, dar și maioneza și multe alte sosuri, marinade și combinații de elemente uscate și umede. Iar mâncărurile mai lejere de vară merită să primească gusturi aromate de le diverse condimente pescuite din întreaga lume, de la sosul de usturoi libanez, la chimichurri-ul sud-american sau crema de feta grecească. Sos de usturoi Sosul de usturoi libanez, toum, este un fel de mujdei. Este de recomandat ca înainte de a zdrobi cățeii de usturoi, să scoateți germenul din interior. Tăiați cățelul pe lung și scoateți acea parte care e detașată de restul pulpei și care atunci când se învechește usturoiu, începe să încolțească. Cățeii se zdrobesc cu sare, fie în robot, fie în mojar, și se adaugă zeamă de lămâie și ulei de măsline și se freacă în continuare. Dacă este prea gros, se poate subția cu puțină apă rece. Chimichurri Sosul argentinian merge bine cu carnea de vită, dar de ce nu l-am folosi și la pește sau ca dressing pentru o salată? Se amestecă pătrunjel cu oregano proaspăt și usturoi într-un robot până sunt tocate destul de fin. Se adaugă ulei de măsline, oțet de vin roșu, fulgi de chili și sare și se amestecă bine. Sosul de feta Iaurtul și feta domină bucătăria grecească, iar când sunt amestecate cu alte câteva ingrediente gustoase, iese un sos excelent pentru legume, pui sau fructe de mare. Pentru acesta se amestecă brânză feta cu iaurt și usturoi într-un robot. Se adaugă puțin ulei de măsline și se definitivează cu piper negru zdrobit. Sos Romesco Acest sos spaniol merge folosit fie în varianta sa mai grosieră, cu bucăți mai mari de legume, fie în varianta sa fină. Câteva roșii se taie pe jumătate și se pun cu tăietura în sus pe o hârtie de copt la cuptor la 180 grade C și alături se pune o căpățână de usturoi, la fel tăiată transversal. Se lasă aproximativ o oră. Separat se lasă jumătate de oră la înmuiat în apă fierbinte câțiva ardei capia uscați. Odată înmuiați, se îndepărtează semințele și coaja. La fel se îndepărtează și cojile de la roșiile și usturoiul copt. În blender se amestecă usturoiul copt cu 1-2 căței cruzi și o mână e migdale sau alune de pădure prăjite și fără coajă, plus o felie de pâine uscată. Se adaugă pulpa de roșii și de ardei capia, oțet de vin roșu, ulei de măsline și se potrivește de sare.
Ce condimente trebuie să ai în casă April 28, 2020 No Comments Când ieși la restaurant, este simplu să te înfrupți din mâncăruri aromate, din diverse colțuri ale lumii, gătite din ingrediente bogate. Însă când vrei să le reproduci acasă, constați că nu ai tot felul de condimente care dau savoarea. Dar câte să ai acasă?! Bucătăria și cămara domestice au spațiu limitat, așa că m-am gândit să vă fac o listă cu cele mai importante condimente pe care este bine să le aveți. Mai ales că unele nu sunt decât artificii pentru profesioniști. Sare și piper – da, poate o să râdeți și o să ziceți că pe acestea oricum le aveți cu toții, însă precum și în povestea cu sarea în bucate, nici nu știți cât de multă aromă puteți da mâncărurilor doar din aceste două condimente. Iar dacă vreți să o duceți la un alt nivel, în afară de piperul negru, mai luați-vă și o râșniță de piper mozaic, ce cuprinde boabe de piper negru, verde, alb și roșu, care oferă un complex de arome preparatului. Condimente uscate – rezistă bine în timp și dau arome mai multor tipuri de mâncăruri. Dintre acestea, cele mai importante sunt scorțișoara, care merge la fel de bine și în preparatele dulci și în cele sărate, chimionul, care este o aromă prezentă în mai multe bucătării internaționale, și boiaua (iute) care dă gust atât în mâncărurile românești, cât și în cele din altă părți. Ierburi aromatice uscate – varianta uscată a ierburilor aromatice este mult mai rezistentă în timp, nu se strică, doar își mai pierd din aromă după prea multe luni de stat în dulap. Dafinul, rozmarinul și cimbrul sunt cele mai importante dintre acestea, dar puteți adăuga și niște busuioc, oregano sau chiar pătrunjel uscat. Mixui de condimente – cele gata cumpărate. Sunt o variantă bună pentru un gust bogat, pentru că înglobează mai multe ingrediente, fără a ocupa mult loc. Aici nu pot să nu vă amintesc despre mixul meu preferat, ras-el-hanout, care dă o aromă atât de bună mâncărurilor din nordul Africii. Aș mai adăuga și un garam masala sau curry, pentru aromele indiene, dar și un mix provensal, pentru mâncărurile mediteraneene. În afară de acestea, puteți fi oricât de creativi vă permite spațiul!
Cum să readucem la viață condimentele April 7, 2020 No Comments Poate că v-ați lăsat seduși de condimentele frumos împachetate prin magazine și piețe exotice din vacanțele voastre, pentru ca apoi să uitați de ele prin vreun sertar al bucătăriei. Și acum nici nu mai știți de când le aveți și dacă nu cumva au expirat. Iar în perioada aceasta, când toți gătim mai mult acasă și descoperim rețete noi, ne aducem aminte că avem diverse arome în borcănele frumoase, dar care poate că nu mai sunt valabile. Vestea bună este că ele sunt valabile. Condimentele nu expiră, dar își pierd din aromă. Iar cele măcinate se devalorizează mult mai repede. Așa că de fiecare dată când cumpărați condimente, cel mai bine este să le luați în forma lor întreagă, boabe, de exemplu, și să le măcinați în cantități mici, atunci când aveți nevoie de ele măcinate. Iar pentru aceasta puteți avea o râșniță mică de condimente sau cafe, iar dacă nu aveți una în casă, un mojar cu pistil face același lucru, doar că într-un timp mai îndelungat, așa cum făceau bunicii noștri. Pentru readucerea la viață, însă, a condimentelor mai vechi, avem la dispoziție o tehnică foarte simplă. Le punem într-o tigaie pe uscat, fără niciun fel de ulei sau alte adaosuri, la foc mediu și le lăsăm între 1 și 3 minute amestecând constant cu o lingură de lemn, până simțim că aroma lor începe să se ridice și nu au ajuns să se ardă. La fel se poate face și cu condimentele deja măcinate, însă acestea au punctul de ardere mai jos, așa că trebuie lăsate mai puțin pe foc. Căldura va activa uleiurile din interiorul semințelor și astfel le va reda aroma. Și pentru a nu le irosi, aplicați această tehnică pe cantitatea de condimente necesare pentru o anumită rețetă, lăsând restul pentru data viitoare când aveți nevoie de ele. Dacă le reactivați pe toate acum, până la următoarea utilizare iar se pierde aroma și o nouă procesare termică le va face doar să se ardă.
Condimentele medicament February 8, 2020 No Comments Înainte de farmacia modernă, plantele este medicamentele oamenilor, iar ele au continuat să rămână la baza multor preparate medicinale. Dar, pe lângă aceasta, să nu uităm, plantele își au rolul lor important în bucătărie. Așa că uneori mâncarea noastră are și rol curativ, mai ales dacă alegem să folosim acele condimente ce au și calități medicamentoase. Chimionul Este un condiment foarte puternic, folosit în special în zona orientală. Cel mai adesea îl punem în mâncărurile gătite. Eu recomand să îl cumpărăm în forma sa întreagă, nu măcinat, pentru că la fel ca orice alt condiment, odată cu măcinarea își pierde din calități în câteva zile, deci mai bine îl măcinăm acasă, pe loc, atunci când avem nevoie de el în forma de pulbere. Îmi amintesc cum bunica mea îi dădea o linguriță de chimion bunicului când era nervos, pentru că se pare că este bun pentru calmare și ajută și sistemul nervos. În plus este excelent în cazul unei indigestii, ajutând la restabilirea echilibrului enzimatic din sistemul digestiv. De asemenea aportul de fier dintr-o linguriță de chimion reprezintă 20% din doza zilnică. Curcuma Acasă am folosit mereu rădăcini de curcumă proaspete, puse la uscat. Deși pe la noi se găsește foarte rar în forma sa proaspătă, de rădăcină, care seamănă cu ghimbirul doar că este portocalie, curcuma este un condimente pe care îl poți cumpăra sub formă de pulbere cam de prin fiecare supermarket mai mare sau din magazinele naturiste. E foarte bună pentru mâncare gătită, orez, pui, tajine de pui sau pui la cuptor. Mie îmi place cel mai mult să o pun în orezul cu legume. Când se fierbe orezul, prefer să pun și rădăcina bine spălată și tăiată în felii. Acest condiment are proprietăți magice. E un bun antidot pentru răceală. Dacă începi să iei curcuma la mijlocul lunii septembrie, măcar de două ori pe săptămână, sub forma de ceai de exemplu, poți să treci peste perioada rece fără să răcești, crește foarte bine imunitatea. Piperul negru Piperul este cel mai comun condiment, îl găsești practic în casa oricui, la orice magazinaș și în majoritatea bucătăriilor lumii. La fel ca și în cazul chimionului (și al altor condimente), prefer să îl cumpăr sub formă de boabe și să îl macin pe loc, atunci când am nevoie, pentru a fi sigur de savoarea lui proaspătă, dar și de componența sa. Despre piperul cumpărat gata măcinat au tot circulat diverse povești de „îndoire” a lui cu alte ingrediente mult mai ieftine, cum ar fi cărbunii. Să nu uităm că pe vremuri piperul era unul din cele mai scumpe produse din comerțul între țări. În bucătărie prezența piperului este aproape totalitară, mergând în majoritatea felurilor, chiar și în unele deserturi. În farmacie el este un element principal în ayurveda, medicina tradițională indiană, locul său de origine. Este plin de vitamine și ajută sistemul imunitar, are proprietăți antibacteriene și ajută la tratarea infecțiilor și înțepăturilor de insecte, dar are și efecte antidepresive și de stimulare a activității cerebrale.
Sarea în bucate December 20, 2019 No Comments Sarea apare în fiecare rețetă, fie ea de mâncare sau de prăjituri. Și atunci când nu apare, este pentru că se subînțelege existența ei. Sarea nu doar dă gust mâncărurilor (vă mai aduceți aminte povestea cu Sarea în bucate?), ci are și un aport de substanțe nutritive pentru organism. Însă sarea poate fi de așa de multe feluri, încât uneori te pierzi în hățișurile ei. Să fie sare de mare sau de mină? Să fie sare roz de Himalaya sau neagră de Hawaii? Să fie sare iodată sau nu? Să fie sare fină, grunjoasă ori fulgi? Atât de multe întrebări pe care și cei pasionați de gătit și le pun, dar mai ales novicii. Sarea fină, de masă, are probabil cea mai mare răspândire în utilizare, pentru că poate fi folosită și pentru gătit și pentru asezonarea finală a preparatelor. La fel este și sarea roz, cu granulația fină. Totuși, gustați cele două tipuri de sare pentru că de regulă cea de Himalaya este ceva mai slabă din punct de vedere al intensității gustului. Apoi vine sarea grunjoasă, cea pe care o folosim de regulă la murături. Aceasta este mult mai intensă, de obicei nu are adaos de iod și nu prea este recomandată să fie folosită în aluaturi sau mâncăruri care nu au suficient lichid în care să se dizolve. Dar mai avem și fulgii sau „florile” de sare, adesea folosiți în bucătăria mediteraneeană, care se adaugă cel mai frecvent ca topping peste diferitele preparate ca să se simtă ca atare atunci când bagi o bucată în gură. Separat mai avem tot felul de variațiuni de sare, care fac deliciul pasionaților, de la sarea neagră sau roșie din Hawaii, la sarea afumată, sarea cu diverse arome sau sarea amestecată cu ierburi aromatice. Un alt lucru pe care trebuie să îl știți este că sarea se adaugă la începutul gătitului. Ok, se mai ajustează gustul pe parcurs, însă cantitatea principală este bine să fie adăugată la început ca să se distribuie uniform în toate elementele mâncării. Dar sunt și ocazii în care sarea se adaugă la sfârșit, ca să nu devină mâncarea prea sărată. De exemplu, în supele de bază nu se adaugă sare, pentru că ele sunt apoi folosite ca ingredient în alte mâncăruri care s-ar putea să aibă propria sare.
Aromele lumii October 21, 2019 No Comments Trăim într-o lume a globalizării, a posibilităților nenumărate în orice domeniu, dar mai ales în cel culinar. Țin minte cât de greu îmi era când am venit prima oară în România să pot să compun un meniu elegant și internațional pentru că nu aveam la dispoziție o grămadă de ingrediente. Acum totul s-a schimbat. Și chiar dacă nu găsești absolut tot, așa cum poate ai întâlni în America sau Marea Britanie, și România a început să aibă produse etnice din lumea largă. Și, de asemenea, românii au început să călătorească și să descopere aromele locale. Așa că m-am gândit să vă fac o sinteză a aromelor specifice celor mai populare bucătării din lume. Și zic să începem cu cea franțuzească pentru că este probabil cea mai cunoscută și stă la baza bucătăriei moderne, este cea care se studiază în școlile culinare de peste tot și cea pe care majoritatea o recunoaște. Așadar, dincolo de untul care a devenit legendar pentru bucătăria franțuzească, să nu uităm de piperul verde sau roșu, folosit pentru aromele discrete. Muștarul, mai ales cel de denumire controlată din regiunea Dijon, este și el la mare rang. Pe lângă el, pentru aromarea salatelor sau a altor preparate unde se poate folosi uleiul în stare pură, neprocesat termic, se consumă mult ulei de nuci sau alune. Iar piureul de castane este un desert favorit, fie ca atare, fie pus în faimoasele clătite, dar se folosește în forma sa neîndulcită și în sosuri, mâncăruri de legume sau aluaturi. Alături este Italia cu ale sale paste și pizza, dar și multe fructe de mare și pește și roșii. Toate acestea prind gust cu multă lămâie și ulei de măsline extra virgin, însă să nu uităm de domolul oțet balsamic, provenit din zona Modena, care a devenit faimos în întreaga lume. Specifică zonei, folosită ca atare sau pe post de condiment, este și pasta de măsline. Și pentru că am amintit de pasta de măsline, rămânem în bazinul mediteraneean pentru a ne bucura de data asta de pasta de măsline Kalamata din Grecia, făcută din măslinele mov cu același nume și, uneori, cu adaosuri de capere, anșoa și oregano. Aici este la mare folosință și uleiul de măsline, care nu doar că ajută mâncarea, dar îi dă și gust. Iar grecii se mai bucură și de siropul de rodii care să aromatizeze mâncărurile. Acesta este folosit, însă, mult și în bucătăria libaneză, alături de pasta de susan (tahini), sumac, mentă și zaatar, un mix de condimente prezent, de fapt, în tot Orientul Mijlociu. Migrând și mai la Est ne oprim la bucătăria indiană cu ale sale curry-uri pline de arome. Iar pentru ele se folosește mult pulberea de curry sau garam masala, ambele fiind mixuri de condimente folosite în tot felul de mâncăruri, chiar și deserturi sau ceaiuri. Tot pe post de condiment și nu numai se folosesc chutney-urile, un fel de gem-sos dulce-picant. Bucătăria chinezească este dominată de un alt amestec de condimente, cel numit 5 condimente, dar și de sosul de soia și uleiul de susan. Un alt sos prezent adesea în rețetele chinezești este cel Hoisin, alternativa orientală a ketchup-ului. În Japonia aromele vin de la pasta miso, sosul de soia, dar și de la wasabi, o pastă dintr-o rădăcină iute, similară hreanului. Ultima bucătărie asupra căreia mă opresc este cea thailandeză, cu aromele sale picante date de ardeiul iute, dar și lămâioase, date de lemongrass și frunzele de kafir, la care se adaugă mult lapte de cocos ce îndulcește supele, curry-urile și deserturile.