chefjosephhadad.ro

SALATE

Cum gătim fructele

No Comments

Este momentul cel mai prielnic pentru fructe din an, este o bogăție de gusturi și arome care merită exploatată cât mai delicios. Putem să le folosim în salate sau garnituri, pe grătar, în gemuri și compoturi și câte și mai câte. Așa că m-am gândit să vă ofer câteva variante prin care puteți procesa fructele cât mai bine.

Pentru gătirea fructelor trebuie să țineți cont de fermitatea lor. De exemplu, căpșunile sau zmeura trebuie procesate termic mai puțin decât ananasul sau perele. În plus, trebuie să țineți cont de existența sau nu a cojii. Fructele decojite se vor găti mai repede și își vor pierde forma mai ușor decât cele ce încă își păstrează coaja.

Poșarea

Cele mai indicate fructe pentru poșare sunt merele, perele, ananasul, cireșele, strugurii, piersicile, nectarinele, prunele și gutuile. De asemenea pot fi folosite cu succes prin această tehnică și fructele uscate precum smochinele sau curmalele. Însă pentru a-și păstra aroma, este indicat ca fructele să fie poșate în suc de fructe, vin sau chiar oțet. Apa simplă va atenua din gustul lor. Puteți chiar să lăsați fructele să se răcească în lichidul în care au fost poșate pentru a prinde o aromă și mai puternică.

Gem rapid

Este ca o tocăniță de fructe. Acestea sunt tăiate bucăți și puse în cratiță cu zahăr (sau chiar cu sare și piper, de ce nu?) și câteva linguri de apă și acoperite cu capac. Se lasă astfel între 5 și 20 de minute, amestecând ocazional, până ce s-au înmuiat.

Sotarea

Se face într-o tigaie adâncă în care încingeți puțin ulei sau unt, suficient cât să acopere tigaia și fructele. Se adaugă fructele și se gătesc la foc puternic pentru câteva minute, asezonându-se după poftă.

Coacerea

Aceasta ajută la întețirea aromei și chiar și a culorii. Cuptorul se setează între 160 și 180 grade Celsius. Fructele se pun pe tava acoperită cu hârtie de copt și se păstrează întregi sau tăiate, însă se pun cu tăietura în sus. Se stropesc cu ulei sau unt topit și se asezonează după poftă.

Pe grătar

Fructele la grătar pot fi folosite ca atare sau intercalate în frigărui, pot fi folosite în salate sau ca garnitură pentru diverse tipuri de carne și pește. Ca să nu mai spun cât de bine merg cu înghețata. Pentru această tehnică aveți grijă să nu folosiți fructe prea coapte. Ajută dacă le dați cu ulei sau unt înainte de a le pune pe grătar.

Prăjirea

Fructele prăjite este indicat să fie înainte îmbrăcate într-o panadă, fie că le faceți pane, în genul șnițelelor, fie că le faceți sub formă de tempura.

Roșiile românești sunt o adevărată comoară

No Comments

Începe sezonul roșiilor de grădină, roșiilor românești care sunt atât de minunate, gustoase, zemoase. Când mă duc în obor și văd roșiile proaspete, îmi vine să vorbesc cu el, să le spun bună dimineața și cât sunt de frumoase, să le mulțumesc că îmi fac zilele mai bune.

Roșiile se pot folosi într-o gamă așa de variată de preparate, de la aperitive la desert, încât îmi este și greu să aleg câteva rețete despre care să vă vorbesc.

De exemplu, îmi place să fac dressing de roșii. Roșia tăiată pe jumătate se dă pe răzătoare și se amestecă cu ulei de măsline, sare și piper, zeamă de citrice, adică limetă, grapefruit, portocală, apoi se adaugă usturoii zdrobit și un pic de busuioc. Iese un dressing extraordinar care merge, evident, cu salate de tot felul, dar și pus peste un pește crud, precum un ceviche.

Dar roșiile nu sunt bune doar în salate. Merg făcute la cuptor, gătite, roșii cu pește sau cu pui harraimi marocan, cum se făcea la mine acasă și avem în meniu la Caju, sau chiar soebet de roșii pentru că acum sunt foarte dulci. Sorbetul merge servit ca un amuse bouche sau ca modalitate de răcorire pe vremea asta, un shot de sorbet de roșii. Iar pentru asta nu trebuie decât să le dai pe răzătoare și să pui sucul la congelator, având grijă să amesteci din 15 în 15 minute.

Dar pentru că am zis de salate, hai să vedem și o salată de roșii foarte simplă, dar extraordinar de gustoasă. Roșiile se taie mari și se amestecă cu un dressing de ulei de măsline, usturoi, sare și piper, mentă, coriandru și pătrunjel. Se lasă la frigider aproximativ două ore ca să se întrepătrundă aromele și să lase zeama aia pe care toată lumea se bate la sfârșit.

Dacă vrem să le facem la cuptor, le tăiem pe jumătate și se presărăm cu ulei de măsline, usturoi, sare, piper și ierburi aromatice după gust. Le dăm apoi la cuptorul preîncălzit la 200 de grade Celsius și le lăsam 7-8 minute, cât să prindă o crustă. Pentru o variantă și mai complexă se folosește și panko (pesmet japonez – se găsește în magazinele asiatice și supermarketurile mari, la secțiunea de produse asiatice) amestecat fie cu ierburi de Provance sau cu spanac blanșat și tocat, usturoi zdrobit și ulei de măsline. Totul pus deasupra roșiilor. Aceasta este varianta vegană, însă puteți să o înnobilați cu parmezan. Merge bine cu un grătar de pui sau miel, chiar și cu vită sau ficat de vițel la grătar.

Caisele ne îndulcesc vara

No Comments

V-am arăt în articolele trecute cât de multe lucruri interesante se pot face su produsele de sezon, cu căpșunile sau cu sparanghelul. Iar exemplele sunt atât de multe. Acum, de exemplu, aș vrea să mă opresc asupra caiselor, un alt fruct atât de versatil și de delicios.

Nuci din caise

Când am venit în românia am descoperit prăjiturile „nuci”. Avem și noi ceva similar făcut din curmale în loc de aluat. Iar toate acestea m-au inspirat la o rețetă de vară cu caise. Se taie fructele pe jumate și se scoate sâmburele. Se amestecă brânză de capră cu ulei de măsline, coajă de lămâie și cimbru și se pune înauntru, în locul sâmburelui și se închid cele două jumătăți de caisă. Se presară cu ulei de măsline și se pune pe grătar. Nu le lăsăm foarte mult, ci suficient cât să prindă aroma de grătar și să se înmoaie la suprafață, să se topească brânza, dar fructul la interior să rămână încă un pic crocant. Este o nebunie! Puteți pune și semințe de pin pentru o textură și mai crocantă.

Caise sote

Putem folosi acest minunate fructe și pe post de garnitură. Caisele se toacă cuburi mari și se sotează cu ulei de măsline și ierburi aromatice. Iese o garnitură foarte bună pentru un mușchi de vită sau un cotlet de miel ori piept de pui la grătar. Este foarte zemoasă și bună.

Salată cu caise

Tăiem caisele în felii generoase și pe punem pe tigaie sau pe plită, cine are. Câdn s-a caramelizat exteriorul, le punem în salată de frunze cu andive, care prin gustul lor ușor amar merg perfect cu dulceața fructelor. Deasupra presărăm feta rasă și semințe de rodie.

Caise la cuptor

Luăm din nou caisele și le tăiem pe jumătate. Le așezăm pe tava de cuptor, peste hârtie de copt, și le presărăm cu zahăr, ierburi aromatice tocate, stafide, nuci. De aici avem două variante, pentru o gustare sau un desert. Când sunt aproape gata, le scoatem și radem parmezan pe deasupra, după care le mai dăm un pic la cuptor ca să se topească brânza. Iese o gustare foarte interesantă. Se asociază foarte bine și cu orezul, pot fi puse peste un orez marocan cu șofran de exemplu. Iar varianta de desert este cu caisele astfel pregătite și scoase din cuptor, servite așa calde cu o cupă de înghețată de vanilie.

Gem de caise

Pentru a obține un gem mai interesant, nu doar clasicul și da, foarte bunul gem de caise, puteți să aromatizați fructele cu diverse mirodenii. Mie mi se pare că merg foarte bine cu șofranul.

Supe de vară

No Comments

În sezonul cald vrem să ne răcorim și să mâncăm lejer, iar supele, chiar dacă sunt calde, ne ajută să ne reglăm temperatura corporală. Dar vara supele noastre trebuie să fie rapide, ușor de făcut, fără a-și pierde din savoare. De aceea m-am gândit să vă ofer trei rețete care să vă facă zilele toride mai delicioase.

Gazpacho

Știu că este o supă clasică de vară, nu am inventat eu roata, dar vreau să vă spun despre varianta mea de gazpacho, supa rece de roșii originală din Spania. Pentru o porție eu pun o roșie și jumătate, jumătate de ardei gras și jumătate de ceapă verde, din care două treimi trebuie să fie cozi și o treime partea albă, care are un gust mult mai puternic. Usturoiul trebuie să dea doar un iz foarte light, așa că în funcție de mărimea lui, puneți doar jumătate sau un sfert de cățel. Mai pun 4-5 frunze de busuioc. Deși lumea o face cel mai frecvent cu apă, eu prefer să folosesc supă de bază de legume. Pe care am pregătit-o în avans și am răcit-o. Pentru echilibrarea gustului adaug un sfert de linguriță de zahăr și un praf de piper negru zdrobit. Dacă vă place mai picant, puteți pune și puțin ardei iute. Dar nu uitați să îl gustați înainte pentru că poate fi foarte înșelător. Pentru a obține un gust umami, adăugați și un pic de anșoa. Cam o treime de filet. Prospețimea supei poate fi dată și de frunzele de țelină rădăcină, nu apio. Totul se blendează și se potrivește de sare.

Pentru a fi mai fină, se trece prin strecurătoare, iar pentru un gust mai rafinat se poate pune puțină coajă de limetă rasă. Un alt truc pentru un gaszpacho mai rafinat este să fie garnisit cu cubulețe de roșiiă fără coajă. Când o serviți, presărați pedeasupra un pic de ulei de măsline. O idee care mi-a venit acum este să îi adaug un ou de prepeliță poșat deasupra, pus pe patul de cubulețe de roșii și eventual garnisită cu un cruton de pâine prăjită cu usturoi.

Ciorba cu leuștean

Vara este o nebunie cu gustul de leuștean. Este minunat în ciorbe. Chiar săptămâna trecută am făcut la Caju pentru masa personalului o ciorbă de legume cu leuștean din plin și cu găluști din griș. Practic e un consome, o supă clară, dar făcută cu borș.

De borș ca stil de supă auzisem încă din Israel, de la vecinii ruși din cartier. Ei făceau multe borșuri, însă borșul acesta românesc, făcut din tărâțe ca modalitate de acrire, doar aici l-am descoperit. Ei acreau ciorbele cu zeamă de lămâie.

Consome de sfeclă

este o variantă mult mai ușoară a borșului de sfeclă. Călim niște ceapă, adăugăm supă de legume și suc de sfeclă și asezonăm cu sare și piper, iar apoi o dăm un clocot. Pentru că folosim supă de legume, nu mai este nevoie să le fierbem. Așa că sotăm niște morcov tăiat cubulețe și ceapă verde rondele, felii de apio și rădăcină de păstârnac cubulețe. Acestea se adaugă astfel în supă.

Totuși trebuie să fiți atenți pentru că sfecla este foarte dulce și trebuie bine echilibrată. Așa că eu recomand proporția de 1 la 4 între sucul de sfeclă și supa de legume.

Din punctul de vedere al aromelor, eu recomand semințele de chimion.

Iar pentru vară se poate consuma și caldă, dar mai ales rece.

Recomandarea primaverii: legume de gradina.

No Comments

Inceputul primavarii acestui an sta sub influenta bucatariei frantuzesti, cu ocazia sarbatorii organizate la nivel mondial, Gout de France, despre care v-am vorbit si careia m-am alaturat si eu cu drag. Motivul principal pentru care am raspuns pozitiv acestei initiative a fost faptul ca rezonez atat de bine cu valorile care stau la baza gastronomiei frantuzesti: respectul si daruirea fata de pasiunea bucatariei de inalta clasa, migala in prepararea celor mai deosebite feluri si atentia pentru ingredientele pe care le folosesc: acestea trebuie sa fie proaspete, de sezon, sa stiu care le este provenienta si sa ma ocup personal de alegerea lor. Continue reading