Multifuncționalul blender vertical March 10, 2024 No Comments Această unealtă de bucătărie este un instrument excelent în ajutorul pe care îl poți primi la gătit. Atuul lui principal este că ocupă puțin loc și, în afară de aceasta, este multifuncțional. Principalul lui defect este că nu este a-tot-funcțional. Așadar ce putem face și ce nu putem face cu un blender vertical? Dacă vorbim despre modurile de utilizare ale blenderului vertical, în primul rând trebuie să vorbim despre tipul de vas la care se pretează. Cel mai potrivit este un vas mai îngust și mai înalt, eventual chiar vasul cu care vine el la cumpărare. Dar poate fi folosit și în vase mai mari, precum oala de supă. Cel mai important, însă, este ca adâncimea vasului să facă astfel încât lichidul să depășească lamele cuțitului pentru a nu împroșca totul împrejur. Iar dacă vasul este de mari dimensiuni, precum o oală de supă, atunci aveți grijă să plimbați blenderul prin toate părțile lui, dar și de jos în sus (până la limita de a nu ieși lamele din lichid), pentru a cuprinde în cuțit toate bucățelele rămase nepasate. Această unealtă este folosită în general pentru a transforma alimentele în lichide omogene, dar poate fi folosit și pentru aluaturi lichide (chec, clătite, etc). Amestecați cu el întâi ingredientele lichide și apoi adăugați-le pe cele solide pnă la omogenizare, dar nu bateți mai mult, pentru a nu se dezvolta prea tare glutenul din făină, care va duce la un rezultat final gumos. La fel, o altă întrebuințare a sa este pentru pregătirea maionezei de casă. Blenderul vertical te salvează și când sosul pregătit ca la carte a făcut totuși niște cocoloașe. O scurtă activare a blenderului rezolvă problema. Pentru curățarea blenderului, cel mai bine este să puneți într-un pahar înalt sau în vasul lui apă caldă cu puțin detergent de vase. Introduceți blenderul în vas și dați-i drumul câteva secunde. Se va curăța imediat. Cel mai important de reținut în ceea ce privește ce nu poate face un blender vertical este tocarea. Aceste instrumente sunt create pentru ingrediente lichide, pentru supe, piureuri, creme. Dacă doriți să tocați legume sau alte ingrediente, trebuie să folosiți un robot de bucătărie. De asemenea, așa cum nu folosiți robotul pentru piureul de cartofi, nu ar trebui să folosiși nici blenderul pentru că se întâmplă același lucrul: rezultatul va fi o pastă cleioasă, departe de piureul pufos pe care îl obții doar din pasărea manuală pentru că aceste ustensile de mare viteză dezvoltă amidonul din cartofi care duce la rezultatul nedorit.
Cum să gătiți cu vin December 16, 2023 No Comments Este, prin excelență, sezonul vinului și nu doar în pahare, dar și în mâncare. Deși la prima vedere pare destul de simplu, mai ales dacă urmați regula de aur: nu puneți în mâncare vin pe care nu ați vrea să îl și beți, procesul de gătire cu vin este unul ceva mai complex. Dar să începem cu prima afirmație, cea legată de vinul de băut. Mai ales pentru mâncărurile ce necesită un timp mai îndelungat de gătire, cum ar fi o tocană, nu este nevoie să folosiți vinuri scumpe, pentru că acele calități care le ridică prețul se vor pierde prin fierbere. Puteți folosi vinuri cu un preț decent, dar și un gust decent. Există suficiente. Dacă totuși folosiți vinuri scumpe, atunci folosiți-le în felurile care necesită adăugarea de vin mai spre sfârșit, pentru a beneficia de complexitatea aromelor lor. Una din aceste ocazii este deglasarea. Este acel proces în care cu ajutorul unui lichid se desprind toate bucățelele de ingrediente delicioase rămase lipite pe fundul tigăii, iar vinul este un mediu foarte bun pentru așa ceva. Bucățelele caramelizate, odată desprinse cu toate cele și cu vinul, vor forma o bază ideală pentru un sos gustos. De asemenea, nu vă speriați de vinul deja deschis de câteva zile sau mai mult. Chiar dacă este oxidat și nu mai este la fel de bun pentru băut, prin procesul de transformare a componentelor sale în timpul gătitului, aceste neajunsuri vor dispărea. Deci în loc să aruncați vinul deschis săptămâna trecută, mai bine îl integrați în ceva bun de mâncare. Și să nu uităm de gustul vinului, pentru că nu orice vin (indiferent de prețul și calitatea lui) merge în orice mâncare. Gustul complex al său fie va afecta, fie va îmbunătăți preparatul final, așa că țineți cont de anumite aspecte. La gătire, aromele vinului se intensifică, așa că nu vreți să aveți o mâncare prea astringentă, de exemplu, de la un vin cu tanini intenși, chiar dacă acesta vă place în pahar. Folosiți, în schimb, soiuri mai delicate, cum ar fi un pinot noir. Și același lucru se întâmplă și cu dulceața vinului. Dacă nu pregătiți un desert, atunci țineți cont că prin reducerea la fierbere, se va intensifica dulceața vinului, și probabil că nu vreți un sos pentru friptură cu gust de marmeladă, bineînțeles, doar dacă nu o cere rețeta. Elementul care contrabalansează dulceața în vin este aciditatea, care îi dă prospețime. Așa că va trebui să țineți cont și de aciditate, pentru că și în acest caz, în timpul gătirii se intensifică acreala, iar un vin prea acid este posibil să strice mâncarea. Un pas important în gătirea cu vin îl reprezintă lăsarea acestuia să fie procesat termic înainte de a adăuga alte lichide (supă, smântână, sos de roșii, etc). Aceasta va permite componentelor sale să se proceseze și să nu se simtă un gust crud de vin. Și să nu uităm de marinare. Vinul este un foarte bun ingredient în marinade, pentru că este și aromat și suficient de acid pentru a avea un efect de frăgezire a cărnii puse la marinat. Iar apoi acea marinadă se poate folosi și ca sos pentru gătirea cărnii sau nu, depinde de preferințe.
Moduri surprinzătoare de a folosi tahini August 18, 2023 No Comments Știți că am crescut cu savorile bucătăriei din Orientul Mijlociu, iar pasta de susan tahini este un ingredient de bază al acestei bucătării. Însă dincolo de humus și falafel, tahini își mai are locul în atât de multe alte preparate. Preparate despre care vreau să vă vorbesc acum. Să începem cu dulciurile, că și așa este weekend! Tahini este un ingredient foarte bun pentru tot felul de rețete de prăjituri de casă. Fie că vorbim de chec, de carrot cake, de negresă, de fursecuri sau chiar de cinnamon rolls, adăugarea lui are nu doar efect asupra gustului, dar și a texturii. Aroma de susan bogată se potrivește foarte bine și cu vanilia, și cu ciocolata și cu scorțișoara și cu cardamomul, practic, are o paletă de gust cu un spectru foarte larg. Adăugând tahini în aluat, textura acestuia se schimbă, devine mai umedă și mai moale. Iar pentru cinnamon rolls, tahini-ul ar trebui adăugat în pasta de unt cu zahăr și scorțișoară, care umple rulourile. Și pentru că ziceam că merge bine cu ciocolata, ce ați zice de niște trufe de tahini? În mod normal, trufele se fac foarte simplu prin topirea ciocolatei cu frișcă, însă înlocuiți frișca cu tahini și veți descoperi un cu totul alt univers de gust. Tahini merge, însă, și în aluatul de pâine. Deci dacă vă place să încercați diverse rețete de pâine făcută în casă, adăugați tahini în cocă și, pentru a completă gustul, puteți presăra semințe de susan deasupra. Susanul este o sursă importantă de calciu și grăsimi bune, și la fel este și pasta făcută din el. Așa că adăugarea unei linguri de tahini la smoothie-ul sau bolul de musli de dimineață este o idee excelentă și din punct de vedere al gustului și texturii, dar și din punct de vedere nutrițional. Și, evident, se poate aplica și în cazul terciului de ovăz, căruia îi dă un gust mult mai bogat și complex. Iar pentru zilele mohorâte de toamnă ce vor urma, vă propun dimineți cu ciocolată caldă amestecată cu tahini, pentru un alt nivel de aromă. Dar să nu uităm de delicioasele clătite, mai ales cele în varianta americană, peste care puteți pune și o combinație de tahini și miere, nu doar clasicul sirop de arțar sau de ciocolată. Plus că este o propunere mai sănătoasă datorită nutrienților din pasta de susan și miere. Trecând la prânz, tahini poate fi un bun substitut pentru smântâna de gătit adăugată în supele creme, dacă vreți să faceți o rețetă de post sau fără lactoză. Dă consistența dorită supei-cremă și nu afectează prea tare gustul, iar dacă vorbim de o supă de ciuperci, de exemplu, puteți fi chiar mai generoși cu pasta de susan pentru că se potrivesc foarte bine aromele între ele. Același efect îl are și în cazul pastelor: dă cremozitate sosului, înlocuind smântâna pentru variantele de post sau fără lactoză. „Îndoiți” tahini cu puțină supă de bază (de legume, pui, fructe de mare) și dați o notă fresh cu ierburi aromatice proaspăt tocate. Iar pentru salate neplictisitoare, înlocuiți vinegreta obișnuită de ulei și oțet cu tahini și zeamă de lămâie. Puteți adăuga și un cățel de usturoi zdrobit, chimion măcinat sau ierburi aromatice tocate fin, pentru un plus de gust.
Planul mâncărurilor congelate April 24, 2023 No Comments V-am spus adesea despre dorința mea de a nu risipi alimentele și despre cum putem păstra mâncare mai multă vreme prin congelare. Da, mâncarea deja gătită. Poate că s-a întâmplat să aveți mai mult dintr-un ingredient, pentru că așa l-ați cumpărat sau primit, dar cantitatea de mâncare rezultată a fost prea mare pentru nevoile apropiate ale voastre sau familiei voastre, așa că pentru a nu arunca jumătate de cratiță, congelați-o. Cum să o congelați și cum să planificați mesele în avans, vă povestesc în cele ce urmează. Sigur că o ciorbă sau o tocană pot fi mâncate câteva zile la rând fără probleme, așa cum se întâmpla în copilăria noastră. Un sfat bun în acest caz, însă, este să încălziți mâncarea doar pe porții, atunci când aveți nevoie, nu întreaga cratiță, pentru că încălzirea repetată va altera atât gustul, cât și textura preparatului. Iar dacă nu vreți să mâncați același lucru câteva zile, atunci puteți congela. Dar și congelarea ar trebui făcută pe porții. Iar dacă sunteți o familie de 3-4 persoane, atunci porțiile nu ar trebui să fie neapărat individuale, ci porții de o masă pentru toți. Porțiile individuale pot ocupa mai mult loc în congelator și, dacă folosiți recipiente de plastic, și mai multe vase. Însă puteți congela alimentele porționate și în pungi de plastic, chiar și supa. Puneți punga deschisă într-un bol cu marginile pungii ca o manșetă pe buza bolului și turnați supa în pungă. Când s-a umplut bolul, ridicați marginile și înnodați punga. Nu puneți, însă, mâncarea nerăcită în congelator. Ceva ce este încă peste temperatura camerei va ridica nivelul temperaturii din congelator și va crește riscul decongelării articolelor din jur, crește riscul dezvoltării bacteriilor și al stricării congelatorului. Congelatoarele profesionale sunt diferite de cele casnice, deci nu confundați un abatitor cu un congelator obișnuit. Și etichetați-le. Scrieți pe pungi sau recipiente ce anume este în ele. E posibil să uitați ce aveți acolo sau să nu vă dați seama în ce pungă ați congelat pătrunjelul și în care coriandrul. Dar nu totul poate fi congelat. De exemplu sosurile pe bază de smântână sau unt nu sunt tocmai pretabile pentru congelare pentru că la decongelare textura lor va fi una complet diferită. Nici salatele nu merg congelate. Legumele proaspete pot fi congelate doar dacă plănuiți să le folosiți apoi la gătit, pentru că altfel vor fi prea moi și apoase pentru a fi consumate crude. Iar dacă vreți să vă pregătiți astfel legumele pentru mâncăruri ulterioare, aveți grijă să le puneți în pungi diferite pentru legume diferite. Mazărea boabe se va decongela mai repede decât buchețelele de broccoli, de exemplu. Și mâncărurile deja prăjite nu sunt bune de congelat, pentru că la dezghețare, exact ceea ce este mai bun, partea crocantă, va fi moale și apoasă. Congelatorul nu este o gaură neagră fără fund. Așa că periodic folosiți din ce ați pus la congelat. Și nu puneți la congelator mâncarea care nu v-a plăcut. Dacă nu v-a plăcut acum, nu vă va place nici mai târziu și nu faceți decât să ocupați locul din congelator degeaba.
Alternativa la prăjit April 26, 2022 No Comments Paștele nu este o sărbătoare plină de mâncăruri prăjite, dar este o sărbătoare plină de mâncăruri. Și de multe ori, după o masă prea bogată, te gândești că este momentul să începi să mănânci mai sănătos. Iar la o simplă căutare, internetul îți sugerează achiziționarea unui air fryer, acest dispozitiv de gătit care a devenit foarte la modă. Are rost să vă luați unul? Ce face el și cu ce este mai sănătoasă mâncarea gătită la un air fryer? Am adunat aici câteva informații care să vă ajute să luați decizia dacă să vă luați sau nu unul. Un air fryer este un mic cuptor cu convecție, ce poate fi pus pe blatul din bucătărie, care folosește aer foarte fierbinte pe care îl circulă la o viteză foarte mare, fără a necesita niciun fel de grăsime. Nu este recomandat să se facă la air fryer preparate cu o panadă foarte umedă (cum ar fi inelele de ceapă, de exemplu), pentru că în timpul procesului de gătire, aceasta se va scurge prin ochiurile coșului în care sunt puse și se va lipi de acesta și de tava de scurgere, întărindu-se ca un lipici ce va fi extrem de greu de curățat. Nici preparatele pudrate în făină nu sunt recomandate pentru că aceasta se va usca și va duce la mâncăruri foarte înecăcioase. Însă veți fi surprinși că puteți găti carnea pentru burgeri, pizza, chiftele și chiar brownies. Un alt aspect de care trebuie să țineți cont este că un air fryer nu este util atunci când aveți de gătit cantități mari. Practic, într-o tură, puteți găti doar ce încape pe un singur rând pe grătarul din interior. Partea bună este că timpul de gătire este redus la jumătate față de aceeași mâncare gătită în cuptorul normal, însă dacă îl comparați cu prăjirea clasică, atunci timpul este mai lungă decât pentru aceasta. Vestea bună este că este și mai ușor de curățat decât un cuptor sau un vas de prăjire.
Greșeli pe care le faci cu roșiile April 16, 2022 No Comments Un ingredient atât de popular, atât de simplu și de iubit… Și totuși chiar și când gătim cu el, pot apărea unele probleme. Așa că m-am gândit să fac o listă a greșelilor pe care le puteți evita atunci când gătiți cu roșii, astfel încât felurile voastre de mâncare să fie și mai bune și mai ușor de pregătit. Să începem cu începutul, însă. Cuțitul. Cuțitul bucătarului sau unul obișnuit de legume nu sunt cele mai potrivite pentru roșii, chiar dacă sunt bine ascuțite. Există riscul de accidentare (lama să alunece pe pielița roșiei și să vă tăiați) sau de storcire a roșiei. În schimb, un cuțit cu lama zimțată este ceea ce trebuie. Dacă nu aveți unul mai mic și mai fin, merge și un cuțit de pâine, însă cu acesta nu veți putea obține felii foarte subțiri. Și dacă tot vorbim de coajă, aceasta se dezintegrează mult mai greu decât pulpa, așa că atunci când gătiți roșiile pentru un sos sau un piere, este important să îndepărtați pielița înainte de a le pune la gătit. Da, este o procedură în plus, dar este una simplă și de efect pentru un sos reușit. Este suficient să înțepați sau să crestați roșiile și să lăsați în apă fierbinte pentru câteva minute, pentru ca apoi să îndepărtați cu ușurință coaja ce se desprinde imediat de pulpă. Aciditatea este o problemă cu care se confruntă adesea sosurile de roșii, iar cel mai frecvent, aceasta este combătută cu zahăr adăugat. Este, într-adevăr, o soluție, dar dacă nu vreți să încărcați sosul cu zahăr, mai există o soluție: bicarbonatul de sodiu. Acesta este o bază, care neutralizează acidul, reducând astfel și gustul aferent. Însă aveți grijă, cantitatea trebuie să fie foarte mică. Rețetele vorbesc despre un sfert de linguriță de bicarbonat la 3,5 litri de sos. Iar un sos poate fi mai acid când roșiile sunt mai puțin coapte. Ca să nu mai vorbim de roșiile fără gust din afara sezonului. Acestea pot influența rezultatul final al sosului, așa că soluția cea mai gustoasă nu este mereu prospețimea. Roșiile din conservă sunt recoltate în plin sezon și sunt deja gătite parțial, astfel încât sosul pe care îl veți face este mai bun decât unul făcut din roșii proaspete în mijlocul iernii. Da, în mijlocul verii, este de preferat să le folosiți pe cele proaspete, însă, în rest, conservele nu sunt de lepădat. Sărarea corespunzătoare a roșiilor, fie proaspete, fie gătite, este foarte importantă. Sarea scoate apa din roșii, intensificând gustul lor, adaugă o nouă notă finală și le face ceva mai dulci. Deci nu uitați de sare, care, în plus, determină o salivare mai abundentă, ceea ce va răspândi gustul și aromele în toată gura mai repede, intensificând-le.
Ingrediente mai puțin folosite April 8, 2022 No Comments Fiecare dintre noi are ingrediente preferate pe care le folosim mereu. Poate că sunt unele legume, poate că sunt anumite condimente și tot așa. Dar rămânând în zona de confort, uneori poate deveni plictisitor, așa că m-am gândit să vă aduc în față câteva ingrediente care sunt foarte ofertante și pe care poate că nu le folosiți prea des. Coaja de la parmezan este una dintre ele. Probabil că cel mai adesea, după ce ați terminat de ras bucata de parmezan, vă rămâne acea coajă, ce ajunge la gunoi. Însă ea este foarte valoroasă din punct de vedere al aromatizării mâncărurilor. Păstrați-o într-o pungă de plastic în congelator, iar atunci când gătiți o tocană, o supă sau un sos, puneți o bucată în cratiță. Îi va da mâncării o aromă și o textură foarte bune. În bucătăria în care am crescut eu, pasta tahini era foarte prezentă, dar poate că voi o asociați doar cu un falafel și cam atât. Însă pasta de susan este foarte ofertantă, pentru dressingul de salată, pentru a îmbogăți gustul mâncărurilor gătite, dar și pentru diverse deserturi. Și fileurile de anșoa îi pot speria pe mulți care nu știu ce să facă cu ele în afară de a le pune pe pâine sau într-o salată. Însă micii peștișori sărați sunt delicioși în multe alte combinații, mai ales că pot aduce nota de umami pentru diverse preparate. În salata Caesar clasică, aceștia sunt sfărâmați și amestecați în sos, iar această tehnică poate fi folosită pentru multe alte sosuri. Oferă nota sărată, dar și o aromă delicată, ce poate definitiva un sos sau gustul unei tocane. Pâinea uscată este și ea un ingrediente cu mai multe valențe. Sigur, putem face din ea pesmet, dar poate fi folosită și în feluri de mâncare clasice, precum salata italiană panzanella sau supa spaniolă gazpacho. Însă pâinea mai poate ajunge și o budincă britanică de pâine uscată făcută la cuptor, cu sos de lapte și ou și niște stafide sau o modalitate de a îngroșa sosurile. Oțetul de la murături care rămâne după ce ați consumat toți gogoșarii este foarte bun de folosit în vinegrete, având o notă dulceagă, dar și aromată de la legumele care au stat în el. De asemenea, poate fi refolosit pentru o nouă tură de murături. Iar saramura de la măsline, de exemplu, dă gust foarte bun sosurilor și uneori chiar și în ciorbe.
Greșeli care distrug friptura perfectă September 20, 2021 No Comments Toată vara ne-am bucurat de grătare și probabil că vom mai prinde vreo două luni de stat în curte cu carnea sfârâind pe cărbuni, dar putem face trecerea încet și spre fripturile delicioase gătite acasă, în tigaie și la cuptor. Totuși, chiar dacă ați crede că singura greșeală care ar putea ruina o friptură este cea de a o găti prea mult, mai sunt și alți pași de care depinde savoarea unei bucăți de carne fripte. Și că tot am zis de frigere, practic acesta este primul pas, pentru că acea crustă care se creează la suprafața cărnii este nu doar în favoarea gustului delicios, dar are și rol de a omorî bacteriile inerente. Pentru aceasta nu trebuie să alegeți o tigaie antiaderentă, cum sunt cele de teflon, de exemplu, pentru că acestea nu pot atinge o temperatură extrem de ridicată și se mai și strică stratul protector, iar friptura nu se sigilează corespunzător. Încercați în schimb o tigaie de fontă, care distribuie uniform căldura mare. În acest caz se produce reacția Maillard, care caramelizează proteinele și dă gustul delicios. Dar pentru ca această reacție să se poată produce este nevoie ca bucata de carne să fie bine ștearsă de apă înainte de a fi pusă în tigaie. Apa fierbe la 100 grade, în vreme ce reacția Maillard se produce începând de la 135 grade Celsius, ceea ce înseamnă că dacă este apă în tigaie, până va ajunge să se sigileze, carnea se va găti prea tare la interior. Și să nu uitam de asezonare. Carnea ar trebui sărată cu cel puțin jumătate de oră înainte, ba chiar cu câteva ore, cu cât este mai mare bucata, deci înainte de a fi bine ștearsă de apă și pusă în tigaie. Dar pentru ca sigilarea suprafeței să fie cât mai uniformă, este necesar un mediu gras care să atenueze denivelările de pe bucata de carne și să facă transferul de căldură din tigaie. Ulei sau chiar propria grăsime a bucății de carne sunt opțiunile cele mai la îndemână. Odată început procesul de gătire, nu folosiți o furculiță pentru întoarcerea cărnii, ci un clește. Și tot la acest capitol, o greșeală ar fi aglomerarea tigăii, care să nu permită aburului să se degaje și să răcească prea mult tigaia atunci când sunt puse bucățile reci în ea. Gătirea cărnii în acest fel nu durează prea mult, așa că dacă nu aveți o tigaie suficient de mare, gătiți în mai multe tranșe. Pentru a nu supragăti, însă, bucata de carne de vită, și chiar și la pui, care poate deveni prea fad, secretul este ca după sigilare, să fie gătită la o temperatură mai mică, în cuptor. Se poate și pe plită, însă este nevoie de un pic de lichid, supă sau vin, și un capac și micșorarea focului. Iar la final, pasul care definitivează o friptură excelentă este cel de a o lăsa să se odihnească. În funcție de dimensiunea bucății de carne, friptura ar trebui să stea între 5 și 20 de minute înainte de a o tăia.
Greșeli obișnuite atunci când pregătești sosuri August 18, 2021 No Comments Sosurile sunt baza oricărei mâncări gătite și știți cât de mult mă bazez eu pe ele. Iar satisfacția pe care o ai atunci când guști rezultatul final nu se compară cu multe alte reușite din bucătărie. Dar, din păcate, sunt și dăți în care cu toții mai greșim sosurile, chiar și noi profesioniștii. Însă anii de experiență ne-au învățat cum să remediem problemele. Și asta vreau să știți și voi să faceți. Sosul olandez este un fel de bau-bau al bucătarilor amatori, când de fapt nu este decât o emulsie de unt topit amestecat cu gălbenuș. În acest caz, greșeala cea mai mare, pe care nu o mai poți repara, este să gătești prea mult gălbenușul. Dar cea mai des întâlnită greșeală este cea în care emulsia se taie, probabil din prea multă sau prea puțină batere a mixului. Pentru a remedia acest lucru, picură încet o lingură de apă fierbinte în emulsie, în timp ce continui amestecarea viguroasă. Dacă nici așa nu merge, pune într-un bol curat un nou gălbenuș și toarnă peste el treptat, în timp ce amesteci bine, emulsia deja făcută. Cea mai des întâlnită greșeală la sosul marinara este gătirea lui prea mult pentru că adesea este confundat cu sosul de roșii. În schimb acesta nu este decât un sos rapid, pregătit din roșii, usturoi și ulei de măsline. Gustul trebuie să fie mai apropiat de roșiile proaspete, așa că nu țineți sosul pe foc mai mult de 20 minute. În cazul sosului de friptură, textura sa este cea mai importantă, așa că greșelile frecvente sunt cea de a avea cocoloașe sau de a fi prea gros, chiar gumos. Sosul de friptură se pornește de la resturile grase ale cărnii din tigaie, la care se adaugă făină pentru a face un rântaș și apoi supa de bază (de carne sau legume), pentru a fierbe făina și a obține consistența dorită. Pentru a preveni cocoloașele, trebuie să amestecați foarte bine și repede când adaugați făina și apoi, când turnați încet supa fierbinte. Dacă totuși se formează, un blender este soluția. Dacă, în schimb, ați constatat că la început sosul părea bun și apoi ați realizat că prin fierbere s-a îngroșat prea tare, puteți să îl readuceți pe foc și să turnați mai multă supă, până se subțiază la consistența perfectă. Pe de altă parte, dacă e prea subțire, nu adăugați direct făină în el, ci amestecați o cantitate mică din sos cu făină până se ajunge la o consistență cremoasă, fără cocoloașe, pe care apoi o puteți dizolva în cantitatea mare, pentru a o mai lăsa apoi un pic la fiert, ca să se gătească făina.
Cum să gătiți la aburi fără un dispozitiv special August 11, 2021 No Comments Gătirea la abur a legumelor este considerată cea mai sănătoasă pentru că păstrează nutrienții în alimente. Și așa s-au dezvoltat diverse aparate sau ustensile care să facă gătirea la abur mai ușoară. Dar nu este neapărat necesar să aveți un steamer sau un turn de oală cu sită în bucătărie pentru a găti astfel legumele, pentru că există și alte moduri. Iată ce puteți folosi din ustensilele pe care le aveți deja pentru a obține legume moi și sănătoase. Oricare din acestea, însă, trebuie să fie rezistente la căldură. Cea mai la îndemână este o strecurătoare obișnuită, însă aveți grijă să nu fie din plastic. O strecurătoare obișnuită de metal pusă deasupra unei oale umplută o treime cu apă, astfel încât să nu ajungă la strecurătoare și un capac deasupra, care să păstreze aburul în interior este soluția cea mai simplă. Dacă nu aveți nici o strecurătoare, atunci folia de aluminiu vă sare în ajutor. Doar că vă va trebui destul de multă. Puneți-o în mai multe straturi peste oală, prinsă în jurul marginilor, lăsând-o ușor adâncită și apoi înțepați-o astfel încât să permită aburului să treacă. Așezați legumele pe ea și puneți capacul. Cuptorul cu microunde este și el o bună modalitate de a găti la aburi legumele. Puneți-le într-un bol rezistent cu câteva linguri de apă. Acoperiți cu un capac potrivit pentru microunde sau cu folie alimentară și lăsați la gătit câteva minute, verificând din când în când gradul de gătire. Și cartofii pot fi astfel preparați, dacă îi tăiați în felii egale și îi lăsați ceva mai multe minute decât fasolea sau broccoliul. Și blanșarea poate fi folosită în locul gătirii la abur. Nu este fix același lucru, dar într-o bucătărie puțin dotată, merge și această opțiune pentru legume ce trebuie doar puțin înmuiate. La cartofi, de exemplu, nu merge, dar la conopidă, da.