chefjosephhadad.ro

reguli

Când ar trebui și când nu ar trebui mâncarea trimisă înapoi

No Comments

Vizita la restaurant ar trebui să fie un moment plăcut, de relaxare și de bucurie alături de cei dragi. Iar mâncarea aleasă ar trebui să satisfacă poftele. Însă nu întotdeauna ceea ce vine în farfurie este pe gustul celui care a comandat. Uneori din vina bucătăriei, alteori din vina sa. Deci, care sunt momentele în care ar trebui trimisă înapoi mâncarea și care sunt cele în care ar trebui să vă asumați alegerile?

Probabil că ați văzut prin filme secvențe în care protagonistul fie mânca trei sferturi din farfurie, după care decidea că este momentul să facă scandal pentru a primi un alt fel de mâncare sau banii înapoi. Sau, de asemenea, faze în care umblau cu gândaci în cutiuță și îi aruncau în farfurie în același scop. Toate acestea sunt exemple de „așa nu”, mai mult sau mai puțin romanțate. Dar care sunt exemplele de „așa da”?

Când ospătarul se prezintă la masă cu o altă mâncare decât cea comandată, atunci acesta este motiv întemeiat de a o trimite înapoi. Chiar și dacă greșeala este una mică, cum ar fi că ați comandat cartofi dulci prăjiți și vi s-au adus cartofi normali prăjiți, tot ar trebui trimisă înapoi comanda nepotrivită, pentru că, deși este omenește să greșești, de vină a fost neatenția celui care a preluat-o. Dar, oricum ar fi situația, important este ca returul să fie făcut într-un mod politicos.

Pe de altă parte, dacă vă știți cu alergii la diverse ingrediente, cel mai bine este să întrebați chelnerul dacă ceea ce vă doriți să comandați conține sau nu respectivul ingredient. Dacă ați uitat să faceți acest lucru, greșeala este a voastră și, în acest caz, poate găsiți pe cineva la masa dornic să se bucure de preparatul respectiv, în vreme ce vă comandați altceva, dar nu e motiv de a o trimite înapoi în bucătărie.

Atunci când mâncarea este prea crudă sau prea arsă, este clar un motiv de a fi trimisă înapoi. Însă, aici intervine o problemă de percepție pentru că uneori aceasta diferă de la client la bucătar. Atunci când nu sunteți mulțumiți de modul de pregătire, cel mai bine ar fi să îl rugați pe ospătar să îl cheme pe bucătar pentru a discuta direct cu acesta detaliile. La fel și dacă mâncarea este prea rece sau prea caldă. Nu e nicio rușine în a cere ca supa să fie mai fierbinte, iar acest lucru se poate remedia imediat.

Obiectele găsite în farfurie sunt clar un motiv de a o trimite înapoi. Fie că este o banală coajă de ou sau ceva mai grav, este clar greșeala restaurantului și atunci trebuie să și-o asume. Și acesta este și singurul mod acceptabil în care o porție aproape terminată poate fi trimisă înapoi sau scoasă de pe notă: dacă la un moment dat s-a găsit ceva în ea. În rest, o farfurie aproape goală nu are niciun alt motiv să fie refuzată.

Tot greșeala restaurantului este și atunci când preparatul sosit la masă nu corespunde cu descrierea din meniu. Și să nu uităm de vesela murdară, care este clar motiv de a returna o farfurie sau un pahar.

Când o farfurie se întoarce întreagă în bucătărie, bucătarul vrea să știe motivul. Iar un simplu „nu îmi place” nu este un motiv rezonabil pentru care preparatul să fie refuzat. Gusturile diferă și nu poate să placă tot tuturor, însă dacă nu sunteți siguri de preferința pentru alegerea respectivă, fie nu comandați, fie vă asumați alegerea, nu înainte, însă, de a cere toate detaliile de care aveți nevoie despre produsul respectiv.

Cele 10 porunci ale unui chef de succes

No Comments

Lumea se uită la mine și la alți bucătari care și-au făcut un renume și consideră că am avut noroc. Și mai sunt și emisiunile de televiziune care scot chefi cunoscuți peste noapte. Și cred că poate puțini din cei care nu lucrează efectiv în bucătării profesionale știu câtă muncă și dăruire este nevoie pentru a ajunge la un nivel superior în această meserie.

Așa că am făcut un decalog al celor mai importante porunci pe care bucătarul trebuie să le îndeplinească pentru a ajunge chef.

1. Trebuie să iubești meseria

Poate cea mai importantă dintre toate este pasiunea, să iubești ceea ce faci. Când intri aici trebuie să te dedici 100% muncii și plăcerii de a o face. Nu ai ceas, nu te uiți când pleci acasă. Și, de cele mai multe ori, nu ai weekend-uri, Sărbători… Tocmai din aceste motive trebuie să faci cu pasiune gătitul, pentru că altfel nu vei găsi o motivație care să te țină departe de familie atât de multe ore.

2. Răbdare și nervi de fier

Ambele sunt calități foarte necesare într-o bucătărie în care uneori nervii pot fi întinși la maximum.

3. Colaborare bună cu echipa

Această poruncă este legată de cea de-a doua. Acasă, în bucătăria proprie, ești singur de cele mai multe ori, însă într-o bucătărie profesională depinzi de acțiunile întregii echipe, de la spălătorul de vase la executive chef. Și atunci trebuie să știi să colaborezi cu colegii, să contribuiți împreună la realizarea unor feluri delicioase.

4. Imaginație

Sigur, și fără acest atribut poți fi un bucătar bun, poți executa cu grijă diverse preparate, însă pentru a fi un chef excelent trebuie să ai viziune, să înțelegi ingredientele și să le combini în feluri inedite, care să atragă atenția publicului, chiar și dacă gătești un fel de mâncare tradițional.

5. Gustul

Și această poruncă este legată de cea de mai sus. Pentru că împreună cu imaginația trebuie să ai și gust. Gustul se mai educă, într-adevăr, însă este și un talent, ceva cu care te naști și care vine în ajutorul tău atunci când compui preparate culinare.

6. Respect pentru ingrediente

Și dacă tot ai fost înzestrat cu gust, atunci fii respectuos față de ingredientele pe care le ai în față, folosește-le la maximum, pune-le în valoare cu mirodeniile potrivite și nu le găti excesiv de mult, pentru a nu le strica texturile și a le pierde elementele nutritive.

7. Curiozitate permanentă

Meseria de bucătar nu se termină când dai tunica jos și te întorci acasă. Nu, ea este un mod de viață, așa că descoperirea permanentă de noi bucătării, vizitarea altor restaurante în calitate de client, dar și de învățăcel în stagii de practică, studierea de rețete noi, toate acestea ar trebui să facă parte din viața cotidiană a unui chef.

8. Ordine și curățenie

Acestea sunt esențiale în orice bucătărie. Nu doar datorită siguranței alimentare, cu care nu te poți juca, dar și pentru a-ți ușura munca. O bucătărie bine organizată și corespunzător curățată va fluidiza treaba bucătarului în timpul service-ului.

9. Să nu sară etapele

Cum ziceam și la început, nu ajungi chef peste noapte. Chiar dacă ai talent, ai gust, bucătăria se învață de la posturile cele mai de jos, astfel vei ști și cum să ții curățenia și cum să pregătești ingredientele de bază, și cum să organizezi posturile de lucru, dar și cum să interacționezi cu oamenii de pe celelalte posturi.

10. Nu ești bucătar dacă nu știi baza, pe toate zonele din bucătărie

Dar și din afara ei, aș putea adăuga. Cum am zis și mai sus, creșterea treptată, de la un post la altul este esențială și trecerea prin diversele departamente ale unei bucătării este foarte importantă. Însă pentru a fi un chef excelent este necesar să îți cunoști și ingredientele, așa că vorbește cu furnizorii și vizitează-le afacerile, învață despre cum ingredientele sunt produse, te va ajuta în procesul de gătire ulterior.

Combinații alimentare pe care le evit

No Comments

Nu este un secret pentru nimeni că îmi iubesc religia și o practic în fiecare aspect al vieții mele, inclusiv în cel alimentar. Chiar dacă meseria mea mă obligă uneori să gust și preparate mai puțin kosher, viața de zi cu zi reprezintă pentru mine normalitatea. Și știți de ce? Pentru că s-a constatat că regulile pe care noi le urmăm de mii de ani au un substrat științific și că astfel organismul nostru este mai sănătos.

Noi nu mâncăm niciodată carne de porc pentru că nu este un animal curat, dar celelalte reguli despre care vă voi vorbi acum țin mai curând de bunăstarea generală.

Evreii nu amestecă niciodată carnea cu produsele lactate pentru că îngreunează digestia și apar diverse probleme ale stomacului, de la arsuri la balonări și neabsorbția corespunzătoare a nutrienților din fiecare aliment. Dacă am mâncat carne, aștept minimum șase ore ca aceasta să fie digerată înainte de a consuma ceva lactate. Dacă beau un pahar de lapte, pentru că acesta este lichid, pot doar să îmi clătesc gura și apoi să mănânc produse pe bază de carne. Regula nu este valabilă și invers, însă. Iaurtul are consistență, așa că aștept două-trei ore până să pot mânca ceva cu carne. Pentru brânză și cașcaval aștept cel puțin trei ore până să pot trece pe carne.

Deși nu face parte din regulile noastre religioase, eu am ales să nu mănânc fructe câte două ore înainte și după masă tot din motive de digestie. Fructele fermentează în stomac și astfel cresc aciditatea. Deci nu consum fructe pe post de desert.

Nici apă nu beau în timpul mesei pentru a nu dilua sucurile gastrice și a le lăsa astfel să își facă treaba pentru care sunt acolo.

Nu spun că aceste reguli sunt imbatabile, dar eu am ales să le urmez și mă simt bine cu ele.