Continui poveștile despre condimente pentru că îmi plac foarte mult și pentru că datorită lor mâncărurile pot lua întorsături neașteptate. Poate că atunci când zic „condimente”, vă așteptați la piper, scorțișoară și alte semințe aromatice și doar în câteva cazuri vă duce gândul la rozmarin sau busuioc, ori pătrunjel. Dar și acestea sunt tot condimente. La fel ca și cele despre care vreau să vă vorbesc azi.

Leurda

Primăvara pădurile se umplu de o plantă cunoscută sub denumirea populară de usturoi sălbatic, datorită similarității de gust cu usturoiul obișnuit. Leurda este, însă, ceva mai domoală decât usturoiul, iar întrebuințarea sa se face atât sub forma crudă, frunzele fiind puse ca notă de aromă în salate, sandvișuri, fie gătite, la fel cum gătim spanacul ori ștevia. O variantă gustoasă este și prăjirea lor în baie de ulei, pe post de garnitură, la fel cum se pot prăji și frunzele de busuioc. Sau puteți să îl tocați și să îl frecați cu unt și sare, pentru a obține un unt aromatizat, sau pus în creme de brânză.

Hreanul

Cel mai adesea îl consumăm ca pe muștar, ca un vârf de aromă pentru preparate pe bază de carne sau somon, însă pus în diversele mâncăruri, hreanul dă o notă de picănțeală proaspătă. El este prezent destul de des în preparate din Germania și Austria, dar poate da gust bun și în alte mâncăruri, de la tocănițe la supe și chiar într-un burger.

Caperele

Aceste fructe sunt foarte prezente în bucătăria mediteraneeană, pentru că de acolo provin, iar pe la noi au apărut mai mult în ultimii ani odată cu bucătăria italiană. Cel mai adesea ele se folosesc în formă conservată, fie în saramură, fie în ulei sau vinegretă. Pentru a profita la maximum de gustul lor sărat-acrișor, ele trebuie adăugate în mâncăruri la sfârșit pentru că prin gătire își pierd aroma. Puteți să le folosiți în tocănițe (de vită sau de pește), în salate, pe pizza, în sosuri sau la paste. Odată ce ați deschis borcanul de capere în saramură, turnați un pic de ulei de măsline peste, pentru a preveni înmuierea lor.