chefjosephhadad.ro

sfaturi

Greșelile bucătarilor amatori

No Comments

Orice bucătar profesionist trece printr-o școală, fie ea teoretică, fie direct la locul de muncă, unde are ocazia să învețe de la cei cu mai multă experiență și să greșească până când ajunge să fie și el un expert. Bucătarii de acasă, însă, învață fie din familie, fie de pe net, mânați de pasiune. Dar volumul de gătit nu se compară cu cel dintr-un restaurant, așa că experiența se adună mai greu și greșelile sunt mai dese. Totuși, unele dintre ele pot fi ocolite mai ușor decât altele. Iată câteva exemple.

Ingredientele

Ingredientele ieftine și de proastă calitate pot ruina gustul și textura finală a preparatului. Dar, să ne înțelegem, nu afirm că ar trebui să folosiți numai ingrediente scumpe. Puteți găti mai rar mâncăruri ce au la bază ingrediente scumpe, cum ar fi, de exemplu, o friptură bună și fragedă de vită și mai des preparate delicioase făcute din ingrediente ieftine, dar de calitate, economisind astfel pentru dățile în care alegeți preparate scumpe. Legumele, de exemplu, cele din piață, luate de la țărani, în sezonul lor, sunt accesibile și de calitate. Semipreparatele, însă, despre care aveți impresia că vă ușurează munca, sunt făcute și din ingrediente slabe și au și tot felul de aditivi, care să ajute la menținerea unui cost mic, dar cu prețul mare al gustului și calității produsului final.

Nerespectarea rețetei

Într-adevăr, în cazul mâncărurilor gătite, spre deosebire de deserturi, este loc și de adaptări ale rețetei, însă aceste adaptări se pot întâmpla atunci când ai suficientă experiență și simț al gustului. Creatorul rețetei a ajuns la acea formulă prin încercări repetate, iar faptul că alegeți o altă parte de carne, de exemplu, decât cea specificată, poate schimba complet rezultatul final.

Experimentarea cu tehnici avansate

Nu zice nimeni că nu trebuie să experimentați, altfel cum ați vrea să evoluați? Însă zic să nu încercați tehnici noi atunci când sunteți sub presiunea pregătirii unei mese pentru musafiri. Experimentele se fac în tihnă și asumate, iar uneori tehnicile folosite în restaurante sunt bazate pe tehnologii avansate și ele, greu accesibile pentru o bucătărie de acasă.

Ce greșeli să nu faceți cu cuțitele

No Comments

Cuțitul este instrumentul principal al bucătarului, fie el profesionist sau amator. Dar chiar și amatorii ar trebui să aibă un set de câteva cuțite de bază, despre care v-am mai povestit aici. Și tot așa cum v-am mai spus, cel mai important pentru un cuțit este să fie mereu bine ascuțit.

În ciuda aparențelor, șansele unei accidentări sunt mult mai mari când cuțitul nu taie bine pentru că ai tendința de a aplica mai multă presiune, ceea ce pierde din exactitatea tăieturii și, implicit, mai multă forță atunci când cuțitul alunecă în mână. Dacă nu știți dacă cuțitul este bine ascuțit sau nu, testul hârtiei este unul foarte bun. Dacă lama trece cu ușurință printr-o coală de hârtie obișnuită și lasă marginile perfecte, atunci cuțitul este bun. Dacă le lasă franjurate, atunci cuțitul este bont.

Dar mai sunt și alte greșeli pe care trebuie să le evitați dacă vreți să aveți o viața bună în bucătărie alături de aceste instrumente.

Una din cele mai frecvente greșeli este să tai alimentele în mână, nu pe tocător. Mai ales dacă nu ești un bucătar experimentat. Dar chiar și atunci, riscul alunecării cuțitului este major, iar lama lui se oprește direct în piele.

O altă greșeală frecventă este folosirea cuțitului nepotrivit. Chiar dacă cuțitul chef-ului este foarte versatil, el nu este bun pentru filetare sau fructe ori legume mici, de exemplu. De asemenea, mulți bucătari amatori au în bucătărie doar unul-două cuțite cu care fac toate operațiunile, iar acest fapt duce și la accidentări mai frecvente, dar și le rezultate nu tocmai mulțumitoare în farfurie.

Deși tocătoarele de sticlă poate că arată frumos și sunt ușor de curățat, nu păstrează aromele de la un ingredient la altul, ele sunt total neindicate din perspectiva cuțitelor. Tocatul pe un astfel de fund este calea cea mai scurtă spre tocirea cuțitului.

Și nu în ultimul rând, așa cum v-am mai spus, aveți grijă unde le țineți astfel încât să preveniți accidentarea. Dacă le țineți într-un sertar cu alte ustensile, șansele de a vă înțepa sau tăia în ele sunt mari și, în plus, frecarea permanentă de alte ustensile le poate toci.

Puiul – reguli de bună purtare

No Comments

Carnea de pui este cel mai popular tip de carne la nivel mondial. Cu excepția vegetarienilor, pasărea este singura consumată de toate popoarele lumii, indiferent de religie sau tradiție. Și, mai mult de atât, puiul este cel mai versatil în ceea ce privește modul său de preparare și combinațiile de ingrediente cu care se potrivește.

Și tocmai pentru că este așa de popular, nu este atât de luat în serios de către bucătarii amatori precum alte tipuri de carne. Astfel apar diverse greșeli care în final duc la un rezultat nu tocmai delicios în farfurie. Greșeli ce pot fi cu ușurință evitate. Iată cum:

Alegerea cărnii este la fel de importantă ca și în cazul vitei, de exemplu. Preferabil ar fi să mergeți pe varianta unui pui organic, hrănit natural și fără hormoni. De asemenea, oricând este de preferat o carne de pasăre proaspătă uneia congelate. Suculența cărnii din farfurie este dată și de conținutul de apă din ea, iar prin congelare și decongelare, aceasta se pierde și mâncarea va fi mai uscată.

Dacă totuși trebuie să folosiți carnea congelată (de voi, că ați avut prea multă data trecută sau de la magazin), atunci cheia este să o lăsați la dezghețat în frigider peste noapte. Niciodată la temperatura camerei sau în apă fierbinte. Cum temperatura cărnii a trecut de 4 C la exterior, bacteriile de pe suprafața ei încep să se înmulțească și devin dăunătoare. Decongelarea în frigider menține temperatura optimă până la gătire. Iar apoi, carnea trebuie scoasă la temperatura camerei vreo jumătate de oră, astfel încât să nu treacă printr-un șoc termic atunci când e pus direct din frigider la gătit.

Când cumpărați bucăți de pui cu pielea pe ele, nu o îndepărtați pentru că va face numai bine produsului final. Pielea eliberează către carne sucuri gustoase, care dau savoare mușchiului. De asemenea acționează ca o barieră de protecție, care să prevină arderea și uscarea cărnii.

Și apropo de uscare. Pentru a avea acel strat crocant deasupra, este esențial ca suprafața să fie bine uscată. Așa că sfatul meu este să lăsați puiul vreo două ore descoperit în frigider, astfel încât să se zvânte bine.

Carnea de pui nu este foarte gustoasă de sine stătătoare, așa că recomandarea mea este să o asezonați foarte bine. Sarea poate fi pusă chiar cu ceva timp în avans, mai ales pe piept, pentru a ajuta la înmuierea lui. Dacă vorbim de marinade, carnea de pui absoarbe repede aromele, așa că și 15-20 de minut sunt suficiente, iar mai mult de câteva ore chiar nu sunt necesare. În rest, ierburile aromatice sunt perfecte pentru asezonarea puiului.

Dacă vreți să îl gătiți în tigaie, aveți, însă, grijă, să nu aglomerați tigaia. Gustul bun ar puiului este dat tocmai de caramelizarea suprafeței lui la temperaturi înalte. Prea multe bucăți de carne într-un spațiu mic, nu vor permite evaporarea apei și astfel puiul nu se va carameliza, va fi practic gătit în aburi.

Și, nu în ultimul rând, ca orice carne, și puiul trebuie să stea să se „odihnească” un pic după ce a fost gătit, înainte de a-l tăia. Mai ales dacă vorbim de un pui întreg, făcut la cuptor.

Porția perfectă de paste

No Comments

Când vine vorba de paste, altele decât spaghetti, este mereu dificil să aproximezi câte paste să pui pentru o porție. Am exclus spaghettile pentru că acolo există tot felul de șabloane cu găuri pentru cantitățile dorite, care se găsesc chiar și în hypermarketuri, nu doar în magazinele de ustensile de bucătărie sau în boutique-urile cochete din Italia.

Dacă ar fi să cântărim, în cazul în care aveți un cântar de bucătărie, atunci porția potrivită ar fi cam de 60 g paste uscate per persoană. Însă în lipsa unui cântar, puteți folosi și o cană. Undeva pe la 3/4 din cana umplută cu paste uscate este o cantitate ok. Dar țineți minte că fundițele, de exemplu, ocupă mai mult spațiu decât pastele acelea mici în formă de boabe de orez. Așa că adaptarea este esențială.

Cantitățile de paste uscate și paste proaspete sunt aproximativ egale atunci când folosim un vas de măsură, nu un cântar.

Așadar, pentru fundițe aproape o cană per persoană este ok. La fel și pentru penne. Pentru macaroane, puteți pune cam 3/4 cană. Pentru fettuccine, linguine și vermicelli, gramajul este cel de mai sus, de 50-60g pentru o persoană, la fel și în cazul spachettilor, dacă nu aveți șablon de măsurare.

Pentru pastele micuțe pe care le puneți în supă, de exemplu, măsura este de aproximativ o treime de cană pentru unele precum orzo sau chiar cele alfabet, cu care vă amuzați copiii.

Este bine să ține cont de aceste măsurători pentru că, să o recunoaștem, nimănui nu îi plac pastele reci și odată ce s-au răcit, cel mai probabil surplusul va ajunge la gunoi. Ceea ce este risipă alimentară.

Ce alimente poți transforma în cuburi de gheață

No Comments

Am mai zis-o și cu alte ocazii că este bine să profităm la maximum de avantajele pe care ni le oferă congelatorul pentru că multe alimente sau ingrediente pot fi congelate, pentru a le folosi mai târziu, pe de o parte și, pe de alta, pentru a reduce risipa alimentară.

Așa că m-am gândit să vă fac acum o listă cu câteva din cele mai importante ingrediente pe care le puteți pune în tăvițele de cuburi de gheață pentru a le folosi mai târziu.

Vin

Vinul rămas de la vreo masă, dacă nu este băut a doua zi își pierde din calități. Așa că cel mai bine este să îl congelați pentru a-l folosi mai târziu la o mâncare ce necesită un astfel de ingredient.

Cafea

Pentru a face caffee frappe sau cafea cu gheață, cel mai gustos este să utilizați cuburi făcute tot din cafea, pentru a nu diminua gustul băuturii finale. Pentru un gust și mai complex, puteți pune și cuburi de gheață făcute din lapte.

Sos

Uneori este mai simplu să faci o cantitate mai mare de sos și să o pui la congelator pentru preparatele ulterioare. Așa că faceți o cratiță de sos bine și cu răbdare gătit și porționați-l în pungi pentru congelator.

Supă de bază

Și din aceasta este mai simplu să faci o oală întreagă de supă de pui sau de legume, pe care să o poți folosi mai mult timp, tot la fel, porționată în pungi la congelator.

Ierburi aromatice

Ca să nu aruncați cele câteva fire de ierburi aromatice pe care nu ați apucat să le folosiți, puteți să le puneți tot așa, porționate în tăvița de cuburi, cu apă deasupra și să le folosiți mai târziu pentru aromatizarea băuturilor sau a mâncărurilor. Ba chiar puteți pune rozmarin și cimbru cu ulei de măsline în loc de apă, pentru a avea arome pregătite de gătit oricând.

Fructe

Acestea sunt foarte bune în loc de cuburi de gheață pentru băuturi. Boabele de struguri, de exemplu, sunt niște „cuburi” minunate pentru un pahar de vin alb. La fel și alte fructe pe care le puteți îngheța singure sau scufundate în puțină apă pentru cuburi de vară colorate și gustoase.

Ghimbir

Dacă vă place să îl adăugați în diverse, de la mâncăruri la băuturi, ghimbirul ras și pus în forme de cuburi de gheață este o modalitate foarte bună de a-l conserva și a-l avea la îndemână oricând.

5 feluri în care să gătești o friptură

No Comments

Pentru un carnivor, și chiar și pentru un flexitarian, fripturile sunt mereu o încântare. Carne în formă pură, cu gust distinct și aport de nutrienți. Însă friptura nu înseamnă numai grătar, ci puteți să vă bucurați de ea în mult mai multe feluri. Așa că m-am gândit să vă dau câteva ponturi despre cum să obțineți cea mai bună versiune a unei astfel de mese.

Știți că eu nu mănânc porc, așa că sfaturile mele se referă în principal la carnea de vită și pe lângă și la cea de pui sau oaie, în unele cazuri.

Grătar

Să începem, totuși cu cea mai populară metodă. În sezonul cald, grătarul este metoda preferată. Carnea se asezonează, grătarul se încinge bine și se unge cu puțin ulei. Pentru un rezultat bun, carnea, care a fost scoasă din frigider cu 20-30 minute înainte de a fi pusă la fript, se întoarce o singură data. Se lasă între 3 și 5 minute pe o parte, în funcție de câte de subțire este friptura sau cât de pătrunsă o vreți, iar apoi se întoarce și se lasă aceeași perioadă și pe cealaltă parte.

În tigaie

Versiunea de casă a grătarului este tigaia sau tigaia-grill de fontă. Sigur că merge și într-o tigaie de teflon sau alt tip, însă cea mai bună opțiune este o tigaie de fontă, care păstrează cel mai bine căldura. Așa că trebuie să o încingi bine înainte de a pune friptura în ea. Timpii de gătire sunt la fel ca la grătar. Pentru a vă asigura că nu se lipește deloc de fundul tigăii, cel mai bine este să puneți o linguriță de unt în mijloc și friptura deasupra lui.

În tigaie cu unt

Aceasta este o versiune preferată de mulți chefi, pentru că poate da o aromă deosebită fripturii de vită, mai ales. Este similară cu versiunea de mai sus, însă de data aceasta cantitatea de unt este considerabilă. Pe lângă unt, în tigaie mai puteți pune ierburi aromatice precum rozmarin, cimbru, salvie, dar și un cățel de usturoi și veți stropi constant bucata de carne cu untul topit și aromatizat în care se gătește.

Pentru a nu se arde untul, focul trebuie să fie mediu, așadar, timpul de gătire a cărnii este ceva mai îndelungat, undeva la 10 minute pe o parte pentru o friptură groasă de 3,5-4 cm.

Există părți din vită mai grase, cum ar fi, de exemplu, ribeye. Pe acestea puteți să le puneți simple la început în tigaie, pentru a-și lăsat din grăsimea proprie, înainte de a adăuga untul. După ce grăsimea proprie s-a topit, observați câtă este și vărsați o parte din ea dacă a lăsat prea multă.

Sous-vide

Poate că această tehnică vă sperie sau poate credeți că așa ceva nu se poate face acasă fără aparatura necesară. Dar vreau să vă contrazic. Este o tehnică facilă și pentru acasă și din care iese o friptură delicioasă, pentru că vidul ajută carnea să își păstreze sucurile proprii și să se combine cu aromele din condimentare.

Dacă aveți o mașină de gătit sous-vide, atunci tot ce trebuie să faceți este să pregătiți carnea cu aromele dorite (sare, rozmarin, piper, salvie, chili, etc.), să o puneți în pungile de vidare și să urmați instrucțiunile de timp și temperatură.

Dacă, însă, nu aveți mașina aceasta, puteți folosi pungi de tip zip-lock în care să puneți carnea. Le închideți până aproape de capăt și apoi le scufundați treptat într-un vas cu apă, care să creeze presiune în interiorul pungii, scoțând astfel aerul. Când ați ajuns aproape la buza pungii, închideți-o. Tot ce vă mai trebuie acum este un cuptor electric, la care să setați o temperatură constantă și un tabel cu indicații de temperatură și durată, pe care îl puteți găsi în cărți sau pe net. Puneți pungile cu carne „vidată” într-o oală cu apă și pe aceasta în cuptorul setat.

La sfârșit, și pentru o metodă și pentru alta, puteți finisa friptura câte un minut pe fiecare parte în tigaia încinsă, ca să îi dați o crustă apetisantă.

La cuptor

Metoda de gătire lentă, la o temperatură mai joasă, asigură păstrarea umidității cărnii. Așa că dacă vreți o friptură bună la cuptor, trebuie să aveți multă răbdare. Temperatura trebuie setată la 150 grade Celsius și timpul de coacere pornește de la o oră și jumătate și poate ajunge și până la 4 ore, în funcție de cât este de groasă și mare bucata de carne. După ce o scoateți din cuptor, însă, urmează o nouă etapă de răbdare, și anume păstrarea încă vreo 10-15 minute cu o folie de aluminiu deasupra, astfel încât să se răcească treptat înainte de tăiere.

Ce condimente trebuie să ai în casă

No Comments

Când ieși la restaurant, este simplu să te înfrupți din mâncăruri aromate, din diverse colțuri ale lumii, gătite din ingrediente bogate. Însă când vrei să le reproduci acasă, constați că nu ai tot felul de condimente care dau savoarea. Dar câte să ai acasă?! Bucătăria și cămara domestice au spațiu limitat, așa că m-am gândit să vă fac o listă cu cele mai importante condimente pe care este bine să le aveți. Mai ales că unele nu sunt decât artificii pentru profesioniști.

  • Sare și piper – da, poate o să râdeți și o să ziceți că pe acestea oricum le aveți cu toții, însă precum și în povestea cu sarea în bucate, nici nu știți cât de multă aromă puteți da mâncărurilor doar din aceste două condimente. Iar dacă vreți să o duceți la un alt nivel, în afară de piperul negru, mai luați-vă și o râșniță de piper mozaic, ce cuprinde boabe de piper negru, verde, alb și roșu, care oferă un complex de arome preparatului.
  • Condimente uscate – rezistă bine în timp și dau arome mai multor tipuri de mâncăruri. Dintre acestea, cele mai importante sunt scorțișoara, care merge la fel de bine și în preparatele dulci și în cele sărate, chimionul, care este o aromă prezentă în mai multe bucătării internaționale, și boiaua (iute) care dă gust atât în mâncărurile românești, cât și în cele din altă părți.
  • Ierburi aromatice uscate – varianta uscată a ierburilor aromatice este mult mai rezistentă în timp, nu se strică, doar își mai pierd din aromă după prea multe luni de stat în dulap. Dafinul, rozmarinul și cimbrul sunt cele mai importante dintre acestea, dar puteți adăuga și niște busuioc, oregano sau chiar pătrunjel uscat.
  • Mixui de condimente – cele gata cumpărate. Sunt o variantă bună pentru un gust bogat, pentru că înglobează mai multe ingrediente, fără a ocupa mult loc. Aici nu pot să nu vă amintesc despre mixul meu preferat, ras-el-hanout, care dă o aromă atât de bună mâncărurilor din nordul Africii. Aș mai adăuga și un garam masala sau curry, pentru aromele indiene, dar și un mix provensal, pentru mâncărurile mediteraneene.

În afară de acestea, puteți fi oricât de creativi vă permite spațiul!

Cum să prelungești viața fructelor și legumelor

No Comments

Este o perioadă dificilă pentru noi toți și încercăm să stăm cât mai mult acasă, chiar dacă ne-ar plăcea să ieșim, să mâncăm în oraș, să ne vedem cu prietenii. Totuși, stăm acasă și, conform recomandărilor, mergem o singură dată pe săptămână la cumpărături, moment în care trebuie să ne aprovizionăm cu de toate.

Cu alimentele proaspete este cel mai greu, pentru că acestea își pierd din calități destul de repede. Așa că m-am gândit să vă ofer câteva ponturi despre cum să păstrați unele din cele mai cumpărate fructe și legume în această perioadă.

Avocado

În magazine se găsesc două tipuri de avocado: cel mai crud, care are nevoie de încă niște zile de coacere acasă și cel ready-to-eat, adică gata de mâncat, care, din păcate, de multe ori este deja prea copt. Sfatul meu este să cumpărați avocadoul mai crud și să-i controlați voi gradul de coacere, în funcție de când vreți să îl consumați.

Dacă vreți să îl mâncați mai repede, atunci lăsați-l pe dulap, alături de celelalte fructe, poate. Dacă vreți să îi prelungiți timpul de coacere și să îl consumați mai spre sfârșitul săptămânii, atunci păstrarea în frigider este cea mai indicată.

Dacă aveți nevoie doar de jumătate de avocado, consumați-o întâi pe cea fără sâmbure. Acesta va ajuta la menținerea proaspătă mai multă vreme a celeilalte jumătăți. Și, după ce l-ați tăiat, stropiți cu zeamă de lămâie zona de pulpă rămasă descoperită înainte de a-l înveli în folie alimentară, astfel încât aceasta să fie cât mai în contact cu fructul. Mai puteți să ungeți partea de pulpă cu ulei de măsline și să îl păstrați într-un vas închis ermetic în frigider. Tot într-un astfel de vas îl puteți ține și cu o ceapă tăiată. Sulful degajat din ceapă va ajuta la păstrarea avocadoului tăiat, însă există șansele ca acesta să preia din aroma de ceapă, deci dacă vreți să îl folosiți la ceva dulce, nu abordați această metodă.

Mere

Și merele se mai coc după ce le aduceți acasă din magazin. Și dacă nu se mai coc, atunci cu siguranță încep să se veștejească. Pentru a stopa acest proces puteți să le păstrați pentru un timp mai îndelungat în frigider. Și pentru a preveni deshidratarea lor, este bine fie să le stropiți constant cu apă, fie să le țineți învelite în prosoape de hârtie umezite.

Cartofi

Cu siguranță că ați observat cât de repede încep cartofii să dea roade, la propriu, când îți țineți mai mult timp acasă. Ca să preveniți încolțirea lor, cel mai bine este să îi păstrați într-un loc răcoros, uscat și întunecos. În niciun caz într-un loc umed, pentru că acesta favorizează creșterea mugurilor. Și, de asemenea, nu țineți cartofii în frigider. E de preferat să nu îi păstrați nici în aceeași cutie cu ceapa sau alte legume, pentru că pot împrumuta din aroma acestora.

Cum să readucem la viață condimentele

No Comments

Poate că v-ați lăsat seduși de condimentele frumos împachetate prin magazine și piețe exotice din vacanțele voastre, pentru ca apoi să uitați de ele prin vreun sertar al bucătăriei. Și acum nici nu mai știți de când le aveți și dacă nu cumva au expirat.

Iar în perioada aceasta, când toți gătim mai mult acasă și descoperim rețete noi, ne aducem aminte că avem diverse arome în borcănele frumoase, dar care poate că nu mai sunt valabile. Vestea bună este că ele sunt valabile. Condimentele nu expiră, dar își pierd din aromă. Iar cele măcinate se devalorizează mult mai repede. Așa că de fiecare dată când cumpărați condimente, cel mai bine este să le luați în forma lor întreagă, boabe, de exemplu, și să le măcinați în cantități mici, atunci când aveți nevoie de ele măcinate. Iar pentru aceasta puteți avea o râșniță mică de condimente sau cafe, iar dacă nu aveți una în casă, un mojar cu pistil face același lucru, doar că într-un timp mai îndelungat, așa cum făceau bunicii noștri.

Pentru readucerea la viață, însă, a condimentelor mai vechi, avem la dispoziție o tehnică foarte simplă. Le punem într-o tigaie pe uscat, fără niciun fel de ulei sau alte adaosuri, la foc mediu și le lăsăm între 1 și 3 minute amestecând constant cu o lingură de lemn, până simțim că aroma lor începe să se ridice și nu au ajuns să se ardă. La fel se poate face și cu condimentele deja măcinate, însă acestea au punctul de ardere mai jos, așa că trebuie lăsate mai puțin pe foc. Căldura va activa uleiurile din interiorul semințelor și astfel le va reda aroma.

Și pentru a nu le irosi, aplicați această tehnică pe cantitatea de condimente necesare pentru o anumită rețetă, lăsând restul pentru data viitoare când aveți nevoie de ele. Dacă le reactivați pe toate acum, până la următoarea utilizare iar se pierde aroma și o nouă procesare termică le va face doar să se ardă.

Și eu greșesc!

No Comments

Da, am o vastă experiență în bucătărie, știu să rezolv tot felul de probleme apărute din mers, dar asta nu înseamnă că m-am născut învățat. Am greșit și eu mult la viața mea, greșeli la care acum privesc înapoi cu un zâmbet în colțul gurii, chiar dacă la momentul respectiv a fost o mică dramă. Așa că vă las și pe voi să vă amuzați, dar și să învățați din greșelile mele. Evident, asta nu va garanta că nu le veți face și voi pe ale voastre.

Am încercat odată să scurtez procesul de gătire când învățam să facem consome, o supă clară. Ar fi durat 10 ore să pregătim rețeta tradițională și am încercat să fentez. Nu am respectat toate etapele ca să iasă supa ca la carte, dar am înțeles la timp că nu se poate sari nici o etapă.

Altădată, în loc să pun oasele de vită la cuptor și apoi să le folosesc pentru sos, le am pus crude și sosul nu a ieșit cum trebuie. În plus, o greșeală pe care o făceam adesea în tinerețe cu sosul brun era să nu îl degresez constant (se scoate periodic grăsimea care se ridică) și să nu-l dublu strecor. Acum o fac cum trebuie, întâi prin sită și apoi prin tifon, dar când eram mic săream etapa cu tifonul, iar rezultatul se vede clar în farfurie. Sosul astfel pregătit este mult mai catifelat.

Când am făcut la un moment dat supă de bază de pește, am pus totul de la început la fiert, deși regula pentru o supă de bază bună este să dai un clocot peștele, să scurgi apa și apoi să pui peștele și legumele la fiert.

Pe vremea tinereții mele nu era cuptor cu cronometru. Am pus puiul, m-am luat cu altceva și am uitat de cuptor. Am ars multă carne la viața mea, pe vremuri voiam să fac mai multe deodată și încă nu aveam capacitatea de a mă coordona perfect.

O altă greșeală pe care o fac mulți este să nu renunțe le bijuterii când intră în bucătărie. Mie mi-a căzut inelul în carne și am realizat abia acasă că nu-l mai am. M-am întors înainte să înceapă service-ul. Am scos toată salata, am găsit inelul și am salvat service-ul. Și din aceeași categorie, pentru femei, este important să fie fără ojă sau lac de unghii, iar acestea să fie scurte.

E firesc să greșim, important este, însă, ce învățăm din ele. Cu clienții, de cele mai multe ori, ai o singură șansă să greșești.