Cum păstrăm ouăle fierte mai mult timp April 15, 2023 No Comments În entuziasmul Sărbătorilor, mereu se fierb și înroșesc prea multe ouă în această perioadă. Și, până la urmă, câte ouă poți mânca la masa de Paști?! Așa că ele rămân și se cer păstrate cu grijă și eventual folosite în alte rețete pentru o perioadă mai lungă. Cum putem să le păstrăm, însă, pentru mai mult timp, având în vedere că ouăle fierte expiră mai repede decât cele crude? Timpul de valabilitate al ouălor proaspete este unul destul de lung, chiar mai mult de o lună de la producerea lor, însă pe măsură ce săptămânile trec, gustul începe să se modifice. Dacă vreți să fierbeți ouăle moi, atunci acestea nu vor mai fi bune de consum după două-trei zile de stat la frigider. Pentru o perioadă de păstrare mai lungă, până la o săptămână, maximum 10 zile, ouăle trebuie să fie fierte tare, între 10 și 12 minute, în funcție de mărime și temperatură:12 minute pentru ouăle mari scoase direct din frigider, 11 minute pentru ouăle mari de la temperatura camerei și 10 minute pentru ouăle mai mici. Odată fierte, ouăle sunt mai ușor penetrabile de bacterii, așa că nu este bine să le țineți la temperatura camerei prea mult. După ce le-ați colorat, puneți-le în frigider până la masă și apoi, la fel, imediat ce se termină prânzul sau cina de Paști. De asemenea, este de preferat să nu le curățați de coajă pe toate, ci să fie curățate atunci când sunt mâncate. Timpul de păstrare în frigider este același, indiferent dacă au sau nu coaja pe ele, însă calitățile oului se schimbă. Decojite, se usucă și pot prinde diverse gusturi din frigider. Dacă totuși ați decojit mai multe, păstrați-le într-un vas cu apă. Și nu vă sfiiți să le refolosiți în diverse alte preparate, cum ar fi salatele (de ou sau obișnuite), transformate în ouă scoțiene, puse în tocane sau plăcinte, făcute pané sau în alte moduri creative.
Paștele nostru și al vostru April 1, 2023 No Comments Aprilie este o lună plină de Sărbători importante, ocazie cu care puteți încerca diversele preparate tradiționale ale mai multor culturi. Atât noi, evreii, cât și creștinii sărbătorim în această perioadă Paștele, în vreme ce islamicii trec prin perioada Ramadanului. Așa că m-am gândit să fac o mică selecție de preparate tradiționale din fiecare cultură pentru a varia meniurile pe care le veți găti în perioada următoare. Pe 5 aprilie este Paștele iudaic, ocazie cu care noi pregătim în primul rând supa cu găluști matzah, făcute de lipiile matzah. Legenda spune că atunci când israeliții au fost nevoiți să părăsească în grabă Egiptul, nu au apucat să lase pâinea la crescut, așa că au copt repede aceste lipii, matzah, care, în sine, sunt un aliment de bază pentru această sărbătoare, servite cu pastă de hrean, dar și ingredient în delicioasa supă. Chiftelele de pește sunt și ele prezente pe mesele evreilor cu această ocazie, mai ales a celor din Estul Europei. Și kugel, o budincă de tăieței, ce are uneori orez sau cartofi, se găsește pe mesele de Paști. Iar mielul se regăsește și în meniurile evreilor, nu doar ale creștinilor. La fel și ouăle. Pe 9 aprilie urmează Paștele Catolic, ale cărui mâncăruri nu sunt cu mult diferite de cele ale Paștelui Ortodox, ce vine o săptămână mai târziu. Friptura de miel este nelipsită, la fel și ouăle fierte. De asemenea, această sărbătoare de primăvară este una plină de dulciuri, de la ouăle de ciocolată atât de apreciate în țările catolice, care au devenit deliciul și al copiilor români, la cozonacii și panettonele pufoși, până la tot felul de prăjituri mai mult sau mai puțin tradiționale în fiecare familie. Iar pasca ortodoxă este de nelipsit, în vreme ce colacii catolici sunt vedetele mai spre Vest. Iar pe 22 martie a început Ramadanul ce ține 30 de zile și îi pune pe islamici în fața postului negru câtă vreme este soarele pe cer, pentru a le oferi apoi la cină ocazia să se răsfețe cu mese îmbelșugate. De Ramadan începe de regulă cu curmale și cafea, urmate apoi de multe feluri pe care gospodinele le gătesc pe parcursul zilei. Oaia este o carne foarte apreciată și de musulmani, iar ea se regăsește pe mese fie sub forma de fripturi, de kebab sau de tocane. Supe, mai ales de linte sau preferata mea, harira, salate, cum ar fi fatoush și orez pregătit cu diverse arome, precum cardamomul sau șofranul, însoțesc platourile de carne. Iar deserturile sunt și ele bogate, de la baklavale la kunefe și, practic, tot ce știu mai bine femeile casei să gătească, cinele de iftar având mereu loc cu toată familia adunată.