chefjosephhadad.ro

legume

Trucuri de bază care salvează mâncărurile

No Comments

De multe ori când intru în bucătărie îmi dau seama că fac tot felul de lucruri care îmi vin natural, care mi se par normale, dar despre care apoi aflu de la colegii mei că sunt trucuri pe care ei nu le știau până atunci. Și îmi dau seama că și eu le-am „furat” în timp de la alți bucătari alături de care am lucrat și au devenit o a doua natură a mea.

Și așa cum împărtășesc cu colegii mei toate aceste artificii culinare, vreau să împărtășesc și cu voi câteva din trucurile de bază care să vă salveze mâncărurile și ingredientele, să le prelungească viața.

De exemplu, bananele sunt printre cele mai frecvente fructe în casele noastre. Dar bananele sunt foarte pretențioase, chiar dacă nu ne dăm seama de acest lucru. Dacă le cumpărăm verzi, în speranța că se vor coace acasă, există posibilitatea ca ele să se transforme din verzi în negre fără să mai treacă prin etapa delicioasă a bananelor galbene și coapte. Iar acest lucru cel mai adesea se întâmplă când le păstrați în frigider. Temperatura optimă de păstrare a lor este între 15 și 20 grade Celsius, dar acest lucru este cam greu acasă. Și aveți grijă cum le transportați de la supermarket acasă. Dacă sunt presate de alte alimente, vor dezvolta imediat petele negre. Iar dacă sunt răscoapte, în afară de deja faimoasa banana bread sau un smoothie, puteți să le folosiți într-un mod delicios și prin a le face pané, dându-le astfel o textură crocantă, dar și ca ingredient de bază în pancakes pentru un mic dejun aromat.

Un alt ingredient frecvent în frigiderele noastre este morcovul. Doar că uneori uităm de el prin vreun sertar și ne dăm seama că există atunci când este deja deshidratat, veștejit și ușor gumos. Vestea bună este, însă, că poate fi salvat. Este suficient să lăsați morcovii câteva ore în apă rece, astfel încât să își recapete forma inițială. Totuși, nu îi lăsați mai mult de o zi pentru că sunt precum niște bureți și vor absorbi prea multă apă.

Soluții de urgență

No Comments

Într-o bucătărie ideală, avem toate ustensilele și toate ingredientele la îndemână, iar tehnica noastră desăvârșită ne face să creăm feluri de mâncare delicioase… Doar că, din păcate, nu trăim într-o lume ideală și diverse accidente se întâmplă în orice bucătărie. Așa că m-am gândit să vă dau câteva ponturi despre cum puteți salva unele situații.

Gătirea legumelor poate fi destul de capricioasă dacă vă luați cu vorba la telefon și ați uitat pe foc chiar și câteva minute în plus broccoliul pus la aburi sau morcovii din cuptor. Sotate, fierte, gătite la abur sau la cuptor, legumele dacă stau prea mult își pierd textura, culoarea și gustul așa că de multe ori ceea ce trebuia să fie o garnitură delicioasă poate să devină un mic dezastru. Dar doar mic, pentru că există soluții.

În cazul legumelor fierte în apă sau la aburi, dacă nu au fost mult prea mult gătite, o soluție este vărsarea lor imediat într-un bol cu apă cu gheață. Aceasta stopează procesul intern de gătire și dă o oarecare fermitate legumelor.

Dar ce ne facem cu legumele sotate sau la cuptor? Pe acestea nu le putem pune în apă cu gheață. Și atunci trebuie să scoatem ce e mai bun din ele, fără a le arunca direct la coș. În cazul acesta, supa cremă este soluția. Transferați legumele într-un blender împreună cu apă sau, mai bine, supă de bază și amestecați. Pentru fiecare două căni de legume, adăugați o cană de lichid. Practic, doar asezonând cu sare și piper supa este gata. Dar dacă vreți un gust mai complex puteți adăuga ceapă sotată, smântână lichidă, zeamă de lămâie sau tot felul de condimente. Și iată cum chiar dacă nu aveați în plan o supă, reușiți sa salvați niște legume prea gătite.

Sau puteți să le faceți gratinate. Le transferați într-un vas uns cu unt, presărați deasupra parmezan ras amestecat cu pesmet și le puneți pentru câteva minute în cuptor pe funcția grill.

Un alt pont, care vă va salva gustul mâncării ține de carnea congelată. Prin acest proces, carnea își pierde savoarea inițială, dar de multe ori nu avem de ales. Așa că putem folosi trucul de a-i potența aroma cu ajutorul oțetului balsamic. Puneți carnea la dezghețat într-o pungă de tip ziplocker, care se închide bine, alături de câteva picături de oțet balsamic. Pe măsură ce carnea se va dezgheța și va lăsa în pungă din sucurile proprii, acestea se vor combina cu oțetul și la final vor pătrunde înapoi în fibră împreună. Oțetul va ajuta la frăgezirea cărnii, dar și la savoarea ei, redându-i gustul umami specific. Atenție, însă, trebuie să fie oțet balsamic, care are acea notă dulce-caramel, și să nu puneți mult, pentru a nu ruina gustul de carne. În plus, după cum v-am mai spus și cu alte ocazii, carnea se dezgheață în frigider sau sub apă rece, în niciun caz pe masă sau sub apă caldă, pentru că aceste procedee favorizează apariția bacteriilor și, deci, stricarea cărnii.

Două rețete cu miel pentru vremea caldă

No Comments

Încă suntem răsfățați de vară, chiar dacă în calendar a venit toamna. Și după cum ne-au obișnuit ultimii ani, cu siguranță că și septembrie va fi o lună cu temperaturi ridicate. Așa că m-am gândit să vă arăt cum se pregătesc niște rețete pe bază de carne de miel, care merg foarte bine și pe vremea aceasta, nu doar iarna.

Pulpă de miel la cuptor cu sos de legume

Se ia o pulpă din spate de miel și se împănează cu usturoi, rozmarin și cimbru. Se presară cu sare, piper negru zdrobit și ulei de măsline și i se face un masaj demn de un spa. Apoi se lasă minimum 3-4 ore la rece sau, și mai bine, peste noapte. Dar poate sta și două zile la frigider la marinat. Când urmează să fie băgată la cuptor se iau 3-4 morcovi, două cepe cu coajă, jumătate de țelină, toate tăiate bucăți mari, 2-3 foi de dafin, 2-3 căței de usturoi și piper boabe și se așază pe fundul tăvii, iar deasupra se pune pulpa de miel. Se toarnă o jumătate de pahar de vin alb și jumătate de pahar de supă de bază de legume. Se dă la cuptor 50 minute la 180o C. Se scoate și se acoperă cu hârtie de copt umezită cu apă, iar deasupra se acoperă cu staniol și se dă din nou la cuptor, de data aceasta la 160o C pentru 3 ore. Se scoate pulpa și se strecoară sosul rămas în tavă, iar legumele le aruncăm.

Cotlete de miel cu cartofi noi

Cotletele sunt așa de fragede și au un gust atât de delicat încât este păcat să fie marinate. Eu le prefer puse direct pe grătar, doar cu sare și piper. Dar alături vreau să fac o garnitură pe bază de cartofi noi. Cartofii mici se spală bine, așa în coajă cum sunt. Apoi se taie pe jumătate și se lasă vreo 30 de minute în apă cu sare, astfel încât să intre sarea în ei. Se scurg și se șterg de apă. Separat se iau fire de praz și se taie felii. Ne mai trebuie 2-3 căței de usturoi zdrobiți grosier, rozmarin, cimbru, boia afumată, sare și piper. Cartofii se sotează în ulei de măsline, aproximativ 7-10 minute, până devin moi. Se adaugă usturoiul, mirodeniile și după câteva minute se adaugă prazul și se mai lasă câteva minute. Când sunt gata, se adaugă pătrunjel tocat. Alături de cotlete și garnitura de cartofi cu praz se mai pot pune și jumătăți de roșii făcute și ele pe grătar.

Dacă nu aveți cartofi noi, puteți folosi și cartofi normali, tot cu coaja bine spălată și tăiați în cuburi mari.

Dacă vreți să grăbiți procesul de gătire al legumelor, atunci puteți blanșa cartofii 2-3 minute și apoi să îi sotați ca în pașii de mai sus.

3 rețete cu surprinzătoarele gulii

No Comments

Guliile nu sunt niște legume prea des folosite și este păcat pentru că sunt foarte bune, fie că le consumăm crude sau gătite, la micul dejun sau la cină. Așa că m-am gândit să vă ofer trei variante de rețete surprinzătoare cu gulii.

Chiftele marocane de pui cu gulii.

Avem nevoie de 500g carne de pui tocată care se amestecă cu o ceapă și un morcov date pe răzătoare și cu două felii de pâine fără coajă. Se mai adaugă un gălbenuș, o lingură de pătrunjel tocat și sare și piper. Carnea se amestecă bine și se formează chiftele.

Separat se toacă o altă ceapă foarte fin, împreună cu 3 căței de usturoi feliați și se trag la tigaie în câteva linguri de ulei de măsline. Se adaugă jumătate de linguriță de curcumă și jumătate de baton de scorțișoară. Se adaugă 400 ml apă și se așază chiftelele înăuntru împreună cu feliile de gulie tăiate în segmente, la fel ca un măr. Se pune capacul și se lasă să se înăbușe 50 de minute. Apa trebuie să scadă.

Salată tunisiană cu gulii

Guliile se taie bastonașe. Ardeiul gras se taie joulien. Țelina apio se taie și ea bastonașe. Se adaugă ulei de măsline, zeamă de lămâie, sare, piper și harissa. Cine nu are harissa, poate să pună un amestec de boia dulce cu puțină boia iute. Deasupra se presară coriandru. Se lasă apoi câteva ore ca să se întrepătrundă gusturile.

Salata aceasta poate fi mâncată și ca atare și ca garnitură pentru mâncăruri cu cuscus.

Gulii umplute cu brânzeturi

Este o rețetă pe care o putem face din bucăți de legume rămase prin frigider. Guliile se curăță de coajă și scobesc cu lingurița . Miezul scobit se stoarce în mână ca să iasă apa din el. Guliile scobite se pun la fiert cu un pic de sare până s-au înmuiat un pic. Apoi se scot în apă rece, după care se lasă să se scurgă.

Morcovul se dă pe răzătoare. La fel și dovlecelul, țelina, conopida. Odată ce sunt rase toate, se storc ca să iasă apa din ele. Se amestecă cu miezul de gulie și apoi cu parmezan ras, cu telemea sfărâmițată, brânzeturi cu mucegai alb și albastru tocate și ele. Se adaugă pătrunjel tocat și nuci tocate și se asezonează cu foarte puțină sare și cu piper negru zdrobit. Întreaga compoziție se amestecă cu un ou care să o lege.

Într-o tigaie se pune apă cam de 1-2 cm, să fie cam pe la jumătatea unei gulii. Se adaugă unt, vin alb, usturoi tocat și sare.

Se umplu guliile cu compoziția de legume cu brânză. Se așază guliile umplute în tigaia cu sosul. Se rade parmezan peste gulii și sos. Se acoperă tigaia cu staniol și se lasă 4-5 minute la foc mediu.

Se așază în farfurie și se presară cu câteva linguri din sos și câțiva stropi de ulei de măsline. Pentru o imagine mai fresh, puteți adăuga pătrunjel proaspăt.

Cum pregăteşti legume perfecte la grătar

No Comments

Este sezon de grătare şi pe lângă toate cărnurile care sfârâie, sigur se mai strecoară şi ceva legume. Mai ales că din ce în ce mai multă lume este adepta unei diete fără proteine animale. Şi în special în sezonul cald parcă este mai gustoasă o masă făcută exclusiv din legume.

Aşa că m-am gândit să vă fac un mic ghid de pregătire a legumelor la grătar. Dar înainte aş vrea să ştiţi că fiecare grătar este o individualitate şi trebuie să îţi cunoşti grătarul, să îi ştii punctele fierbinţi şi zonele mai reci, să ştii că sunt diferenţe între grătarele pe gaz şi cele pe cărbuni. În plus, gradul de gătire al legumelor este observabil, deci mult mai simplu decât în cazul cărnii. Poţi să observi când legumele s-au colorat, înmuiat şi degajă un miros plăcut, moment când poţi să le iei de pe grătar.

Dar iată şi câteva ponturi care să vă ajute să obţineţi legumele perfecte la grătar.

Ciuperci

Poate cele mai puse pe grătar legume sunt ciupercile. Acestea se aşază cu partea dinspre codiţă în sus prima oară şi se lasă la căldură medium-mare între 3 şi 5 minute, apoi se întorc şi se mai lasă vreo 3 minute.

Ceapa

Se taie în bucăţi mari şi ca să se prevină împrăştierea foilor de ceapă, eu recomand prinderea lor pe frigărui sau cu scobitori ce au fost în prealabil înmuiate în apă. Căldura recomandată este una mediu-mare şi ar trebui lăsate undeva între 4 şi 6 minute.

Ardei

Ardeii se coc foarte repede, aşa că cel mai bine este să fie puşi întregi pe zonele mai reci ale grătarului şi să fie lăsaţi doar câteva minute pe fiecare parte. Apoi se pun într-un vas şi se acoperă cu folie alimentară pentru a „transpira” vreme de vreo 10 minute înainte de a fi curăţată pielea arsă.

Dovlecei

Şi aceste legume sunt foarte prezente pe grătarele de vară şi pentru că dovleceii sunt plini de apă, este bine să fie tăiaţi felii, nu bucăţi atunci când sunt puşi pe grătar. Feliile trebuie să fie subţiri şi, pentru a nu aluneca printre sârmele grătarului, cel mai bine ar fi să tăiaţi feliile în diagonală sau pe lung, astfel încât să fie cât mai mari. Se frig aproximativ 4 minute pe o parte şi apoi încă vreo două pe cealaltă parte.

Vinete

Vinetele sunt destul de capricioase pentru grătar pentru că miezul nu apucă să se grătească pe măsură ce suprafaţa se arde repede, iar coaja este destul de tare. Înainte de a le tăia este bine să crestaţi coaja cu o furculiţă, care să îi taie din rigiditate, dar să păstreze în continuare pielea pe pulpă. Apoi feliile se taie destul de subţire, se ung cu ulei şi se presară cu sare. Se coc pe o căldură medium-mare cam 4-5 minute pe fiecare parte. Dacă după 2 minute de la întoarcere vedeţi că este încă destul de tare în interior, acoperiţi cu folie de aluminiu, astfel încât să se creeze un mediu ca de cuptor, care să gătească vânăta la interior cu aburi.

Cum să înlocuiești proteinele animale pentru o dietă vegetariană

No Comments

Eu nu sunt vegetarian, dar nici un carnivor convins. Am multe zile în care nu consum carne, iar în altele peștele este alegerea mea. Și chiar cred că este bine să îi mai dăm corpului nostru câte o pauză de la produsele animale din când în când.

Însă sunt și multe persoane care au ales să renunțe definitiv la carne sau chiar la toate produsele de natură animală, optând astfel pentru un meniu vegan. Poate că și tu vrei să urmezi acest drum sau poate că, la fel ca mine, vrei să iei câte o pauză din când în când, așa că m-am gândit să fac o listă a ingredientelor ce îți pot ajuta cu proteine dieta.

Voi începe cu enumerarea legumelor cele mai bogate în proteine, din care poți face atât de multe combinații, încât nici nu știu de unde să încep. Broccoli, spanacul, sparanghelul, anghinarea, cartofii și cartofii dulci, dar și vărzucile de Bruxelles sunt în top.

Dacă ești în continuare dispus să consumi ouă, atunci o omletă din albușuri cu linte și năut este o minune! Boabele de năut și/ sau linte se fierb înainte sau poți să le iei gata fierte din conservă. Apoi se trag în puțin de ulei de măsline și se adaugă în omleta de albuș, căreia îi completăm gustul cu un praf de chimion și sare.

Pe de altă parte, laptele de migdale este asemănător la gust cu cel de vacă și este astfel un bun înlocuitor în diversele rețete, pentru a le păstra integral vegetale, inclusiv în cafea. Diminețile ți le poți începe cu o budincă de chia cu lapte de soia sau de migdale, pornind astfel ziua cu un aport important de proteine.

Foarte prezentă în dieta asiatică, unde întâlnești foarte mulți vegetarieni, mai ales din rațiuni religioase, este tofu, acea brânză din soia. Iar dacă nu îți place tofu, îți poți lua proteinele din soia cu o porție delicioasă de edamame. Și ruda lor, fasolea verde, este plină de proteine.

O salată cu quinoua nu este de evitat pentru că acestă pseudo-cereală conține suficient de multe proteine încât să rezolve o masă cu succes. Tot din aceeași categorie este și orezul sălbatic.

Și să nu uităm de diversele tipuri de nuci și unele fructe care sunt gustări minunate între mese. Fructele cu cele mai mari cantități de proteine sunt guava, dudele, murele, nectarinele și bananele.

Sezon de praz și în afara Olteniei

No Comments

Știu că voi aveți glumele voastre cu oltenii și prazul, însă acesta este o legumă minunată, foarte gustoasă și merită băgată în seamă, mai ales că este sezon acum.

Supă de praz

Să începem, deci, cu cea mai simplă variantă de valorificare a prazului: supa-cremă. Prazul se sotează cu puțină ceapă. Se adaugă supă de legume și dacă vreți să fie mai consistentă, puneți la fiert și un cartof. Se sărează și se piperează și se adaugă o foaie de dafin. Se lasă la fiert și când e gata, se pune în blender și se trece prin strecurotoare. Pentru un efect deosebit, se taie praz proaspăt foarte fin și se sotează în ulei de măsline, iar apoi se pune deasupra, în farfuria cu supă. Nu vrem să mixăm prazul în supă cu prea multe arome pentru că el are un gust specific și e păcat să se piardă în alte combinații.

chef joseph hadad

Praz umplut

Arată ca un caneloni, pentru că folosim bucăți din partea albă a prazului. Acestea se taie cam de lungimea unui deget și se crestează pe o parte, astfel încât să se scoată mai multe straturi de la suprafață. Acestea se blanșează și se pun în apă rece care să le oprească procesul de gătire.

Separat se face compoziția din ciuperci tocate și sotate cu ceapă roșie tocată, sare, sare, piper și ierburi aromatice. Aceasta este varianta vegetariană. Pentru cei care vor și carne, în compoziție se pune și piept de pui tocat la cuțit. Pentru un gust mai deosebit, se pot adăuga și alune de pădure zdrobite grosier. Se pune compoziția cu poșul (se poate și cu lingura, dar este mai simplu cu poșul) în fiecare foaie de praz ca să fie umplută.

Se face un sos bechamel care se pune pe fundul unei tăvi de ceramică termorezistentă. Deasupra se așază bucățile de praz umplut, iar peste ele se pun felii de roșii. Se presară piper negru și se pune încă o porție de sos bechamel deasupra. Se dă la cuptor la 180 grade vreme de 50 de minute.

Omletă cu praz

Prazul se toacă, se blanșează și se dă la cuptor, astfel încât să fie uscat, chiar un pic caramelizat. Pentru omletă are nevoie să nu fie apos. În omletă se poate pune doar prazul, ouăle și dacă vreți, puteți pune ceva brânză, după poftă. La 500 g praz gata făcut se pun 100 g de brânză.

Puteți urmări aici tehnica perfectă de obținere a omletei care să fie moale la interior și mai crocantă la exterior.

Cum condimentezi legumele

No Comments

Dacă tot suntem în plin sezon de legume și fructe și v-am dat diverse ponturi despre cum să le pregătiți, m-am gândit să continui seria și să vin și cu niște asocieri de gusturi care merg cu fiecare legumă în parte. Așa că data viitoare când aveți prin frigider un castron plin și nu știți ce să mai gătiți, puteți să consultați acest ghid de arome și de condimentare a legumelor. Dar nu toate la un loc, ci separat!

  • Ardeiul gras merge cu usturoi, măsline, capere, cimbru, sos de soia, oțet balsamic sau cu vărul lui, ardeiul iute.
  • Avocadoul se asociază bine cu citrice, oregano, chimion sau chili.
  • Pentru a face broccoliul mai gustos este bine să îi puneți suc de citrice sau usturoi, sos de soia, ulei de susan, muștar amestecat cu maioneză.
  • Cartofii merg bine nu doar cu cimbru sau rozmarin, ci și cu chili, curry, usturoi, ardei copți ori iaurt.
  • În schimb, cartofii dulci se potrivesc cu siropul de arțar, unt, lămâie, scorțișoară sau ghimbir.
  • Castravetele merge cu mărar, oțet dulce, semințe de susan, sos de soia.
  • La ciuperci se poate pune oțet balsamic, ceapă verde, usturoi, pătrunjel, cimbru.
  • Conopida se asociază cu busuiocul, curry-ul, ghimbirul, lămâia, mărarul sau maioneză cu muștar.
  • Dovleacul are cam aceeași asociere ca și cartoful dulce, care include zeamă de lămâie sau portocală, ghimbir, sirop de arțar, scorțișoară, nucșoară ori fructe uscate.
  • Dovlecelul merge cu usturoi, rozmarin, roșii.
  • Fasolea verde o puteți asocia cu usturoi, semințe de susan, sos de soia sau chili.
  • Gustul puternic al feniculului face casă bună cu roșiile sau portocalele.
  • Mazărea merge cu mentă sau cu ulei de susan.
  • Morcovii se potrivesc cu citricele, curry, ghimbir, mărar sau oțet de zmeură.
  • Păstârnacul prinde un gust mai interesant de la cimbru sau parmezan.
  • Porumbul merge cu busuioc, unt sau ardei iute.
  • Roșiile se împerechează desăvârșit cu oțetul balsamic, busuiocul, oreganoul, usturoiul sau ceapa verde.
  • Sfecla merge cu oțet balsamic, mărar, rozmarin, hrean, lămâie ori mere.
  • La spanac puteți pune usturoi, piper, sos de soia sau chiar stafide.
  • Pentru sparanghel puteți folosi mărar, lămâie, muștar, capere, ulei de susan sau parmezan.
  • Țelina merge la gătire cu usturoi, oregano, sos de soia și chiar ulei de susan.
  • Varza se potrivește cu chimen, usturoi, ghimbir sau măr.
  • În schimb, varza de Bruxelles o puteți asocia cu ceapă verde sau muștar.
  • Verdețurile se potrivesc cu zeamă de citrice, ceapă verde, semințe de pin sau de susan, usturoi ori stafide.
  • Vânăta merge cu busuioc, usturoi, roșii.

Greșeli de evitat când lucrezi cu legumele

No Comments

Din fericire, în România piețele sunt încă pline de fructe și legume proaspete de la producători și mulți dintre voi aveți rude și cunoștințe pe la țară care vă mai aduc o roșie, un măr, o legătură de ceapă. Ideea e că la o asemenea abundență de legume bune, este păcat să le stricăm pentru că nu știm să ne purtăm cu ele.

Una din greșeli ar fi că le tăiem prea repede. Da, este bine, mai ales când ai de pregătit o masă mai mare să îți pregătești materia primă în avans ca să îți ușurezi munca. Însă nu toate legumele se pretează la așa ceva. Cu cât aveți mai multă suprafață din interiorul legumei expusă la aer și lumină, cu atât aceasta se va oxida și, deci, deteriora mai repede. Așadar, bucățile mari sunt preferate tăieturilor mărunte de legume cu mult înainte de pregătire. De asemenea, aveți grijă ce legume tăiați. Dovleacul sau conopida se păstrează mult mai bine decât vânăta sau roșia. Oricum, legumele tăiate trebuie păstrate cu un prosop de hârtie deasupra, eventual ușor umed, pentru a le conserva umiditatea, iar în frigider cel mai bine se păstrează în vase de inox sau de sticlă.

O altă greșeală este aruncarea cojii. De cele mai multe ori în coajă se află o grămadă de nutrienți și fibre care în loc să ajungă în sistemul nostru digestiv ajung la gunoi. Pe cât posibil, consumați legumele cu tot cu coajă, după ce ați spălat-o bine cu o perie sau un burete de vase cu partea mai aspră. Chiar și cojile de cartof sunt sănătoase, așa că dacă mâncatți cartofi copți, de exemplu, nu renunțați la coaja care poate fi chiar crocantă și gustoasă. Iar dacă este neapărat necesar să lăsați legumele „dezgolite”, folosiți cojile pentru a face o supă de bază pe care să o folosiți mai târziu. Chiar și cojile de ceapă pot fi păstrate, iar dacă vă rămâne coada mai tare de la sparanghel ori tecile de la mazărea proaspătă, nu le aruncați. Codițele de sparanghel sunt minunat de folosit în supe, iar tecile de mazăre merg tăiate și aruncate într-un ghiveci, de exemplu.

Tehnici de gătire a legumelor

No Comments

V-am mai vorbit despre tehnicile de gătire a fructelor, dar și câteva ponturi în legătură cu legume, așa că acum m-am gândit să vă spun mai multe despre acestea.

Gătirea la aburi

Gătirea legumelor deasupra unei cantități mici de apă, într-o sită, fără a intra în contact cu apa, ajută la păstrarea vitaminelor cât mai mult în interiorul legumei și este o tehnică destul de rapidă de procesare a lor. Puteți folosi în loc de sită și un coș de bambus, însă cel mai important este ca vasul să fie acoperit, astfel încât aburii să se păstreze în interior.

Fierberea

Cea mai simplă metodă, dar totuși cea mai puțin recomandabilă pentru păstrarea nutrienților, dacă nu vorbim de supe și ciorbe. Doar apă cu sare și legumele puse în ordinea consistenței lor, de la cele mai tari la cele mai moi, în cazul în care fierbem mai multe tipuri.

Blanșarea

Este tot o fierbere, dar pentru o perioadă scurtă de timp, maximum câteva minute, care se folosește pentru a înmuia foarte puțin legumele, fie pentru a fi consumate apoi ca atare, fie pentru a fi finalizate cu o altă tehnică. De regulă, după blanșare se oprește procesul de gătire internă cu un șoc termic prin transferarea legumelor în apă cu gheață. Blanșarea se poate face nu doar în apă, ci și în lapte, supă, vin, zeamă de fructe sau legume ori bere.

Sotarea

Înseamnă gătirea pentru timp scurt într-o formă de grăsime. În aceeași categoria ar putea intra și tehnica stir-frying, adesea întâlnită în bucătăria asiatică, în care legumele sunt trase în grăsime la foc mare pentru o perioadă scurtă. Este o tehnică ce presupune un pic de atenție și amestecat periodic, pentru a nu se arde legumele înainte de a fi gătite și în interior.

Înăbușirea

Este o tehnică combinată, care începe cu sotarea, iar atunci când legumele sunt deja îmbrăcate în grăsime și au prins un pic de crustă, se adaugă un lichid (supă de bază, apă, vin, etc). Se poate acoperi sau nu. Și astfel se gătesc până sunt gata.

Prăjirea

Din păcate, prăjirea legumelor este atât de gustoasă… Și nu tocmai cea mai sănătoasă. Se face cu ajutorul unei cantități mult mai mari de grăsime decât în cazul sotării. Pentru a nu se îmbiba legumele de ulei, acesta trebuie să fie bine încins înainte de a pune în el legumele.

Coacerea

Prin acest proces, legumele își intensifică gustul datorită evaporării în cuptor a unei părți din apa din ele. Este și o modalitate bună de a păstra nutrienții în interior.

Frigerea

Fie că este pe un grătar de aragaz sau pe unul cu cărbuni, frigerea oferă o aromă specială legumelor. Pentru a preveni lipirea de grătar, puteți unge legumele cu puțin ulei.