chefjosephhadad.ro

de sezon

Sezon de andive

No Comments

Eu cred că andivele sunt printre cele mai versatile ingrediente, pentru că se potrivesc cu atât de multe alte elemente, pentru că preiau din aromele care le înconjoară și sunt foarte ușor de pregătit, fie că le mâncăm proaspete sau gătite.

Salată de andive cu brânză de capră și curmale

Frunzele de andivă se așază frumos pe o farfurie. 300 g fructele de physalis se pun la fiert într-un sirop din 300 ml apă și 2 linguri de zahăr, un fir de cimbru, o fâșie de coajă de portocală și 2 felii de ghimbir. Se lasă să fiarbă până se obține un sirop un pic lipicios. Deasupra andivelor așezate pe farfurie se presară brânză de capră chevre (sau roquefort ori altă brânză cu mucegai albastru), felii de curmale fără sâmbure, nuci pecan în bucăți medii. Deasupra se pun fructele de physalis și se presară siropul în care au fiert și niște ulei de măsline.

Pentru o salată și mai rafinată se pot pune feliuțe de conopidă crudă, tăiată foarte subțire, ca un carpacio. Cui îi plac căpșunile, pot fi și acestea adăugate.

Este o salată complexă, cu gusturi amărui, dulci, sărate, cu texturi diverse.

Andive umplute

Andivele se desfac în frunze și se blanșează, astfel încât să se mai diminueze amăreala lor. Separat se toacă 500 g carne de pui (eu prefer să o toc la cuțit, dar nu este obligatoriu), se amestecă cu 2 felii de pâine fără coajă înmuiate și stoarse, 2 linguri morcovi rași, o jumătate de ceapă rasă și stoarsă, 2 căței de usturoi rași, 2 lingurițe pătrunjel tocat, 1 linguriță coriandru tocat, sare, piper negru, curcuma și un gălbenuș de ou. Această umplutură se pune cu vârf în câte o frunză de andivă și se acoperă cu încă o frunză. Andivele astfel umplute se dau prin făină și ou și se prăjesc. Separat se dau pe răzătoare 6 roșii moi. Se trag câțiva căței de usturoi în ulei de măsline, apoi se scot, după ce și-au lăsat aroma. Se adaugă roșiile, sare, piper și se lasă la fiert un pic cu o frunză de dafin și o crenguță de cimbru. Se pun andivele prăjite într-o tavă, se acoperă cu sosul de roșii și se dau la cuptor vreme de 50 minute la 170 grade. Se servesc cu orez.

Garnitură de andive

Acestea merg cu vită, căprioară, piept de rață sau foie gras.

Andivele se taie pe jumătate. Într-o tigaie se pun zahăr și unt și când acesta s-a topit, se pun andivele cu tăietura în jos. Când s-au caramelizat, se toarnă un pic de supă de bază de pui. Când s-a mai evaporat, se mai adaugă un pic și se mai lasă un minut. Se unge o hârtie pergament cu unt, se înțeapă și se pune cu untul în jos deasupra tigăii, care se dă la cuptor 45 minute la 150 grade.

Pentru mai multă aromă, în tigaie se pot pune coajă de portocală sau de lămâie, rozmarin, cimbru, etc. Pentru că andivele sunt foarte primitoare, absorb imediat orice aromă. Sunt precum un copil mic care învață concomitent să vorbească în mai multe limbi.

Comorile din păduri: ciupercile

No Comments

Toamna este minunată pentru că apar ciupercile cu care poți obține atât de multe feluri delicioase. Evident că și în restul anului găsești ciuperci de cultură, dar acum varietatea lor este așa de mare și de gustoasă. Așa că m-am oprit asupra acestui subiect pentru a-l dezvolta și a vă da variante de rețete delicioase cu comorile pădurilor care sunt ciupercile.

Aperitiv de ciuperci crude

Se face un sos cu ierburi aromatice, mentă, șalotă, sare, piper, ulei de măsline, zeamă de lămâie și de portocală. După ce se amestecă bine, se adaugă frunze de busuioc tocate grosier. Ciupercile se curăță de stratul superior și se pun în acest sos. Deasupra presărăm migdale prăjite. Puteți să le mâncați direct sau puteți să le lăsați aproximativ jumătate de oră ca să se înmoaie ciupercile. Dacă vreți să ieșiți din zona vegană sau de post, puteți pune în sos și fileuri de anșoa tocate, pentru un plus de aromă.

Ciuperci umplute

Se curăță ciupercile de codiță și se pun deoparte. Se toacă somon proaspăt cuburi. Se sotează piciorușele de la ciuperci tocate cu șalotă tocată sau cu ceapă roșie, sare și piper. Se adaugă în ciuperci parmezan ras, cuburile de somon și compoziția de ciuperci. Se face o supă de bază de legume și se pune în tigaie cu unt, ulei de măsline, sare, piper alb și vin alb. Se dă în clocot și se pun ciupercile în tigaie. Sosul nu trebuie să treacă de o treime din înălțimea ciupercii. Se dă focul mic și se pune capacul, astfel încât să se fiarbă ciupercile în abur. Se lasă 4 minute și se scot. Se presară pătrunjel tocat deasupra.

Cui nu îi place somonul, poate să îl înlocuiască cu pește alb sau creveți. Se poate face și cu pui, însă.

Mămăligă cu ciuperci

Se taie ciupercile în 4 cu tot cu codițe. Se face o tocăniță de ciuperci cu ceapă tăiată joulien și rădăcină de țelină tăiată cubulețe cam cât boabele de mazăre sotate în ulei de măsline. Se pune întâi ceapa, apoi țelina, apoi ciupercile, până s-au gătit puțin. Se pune piept de rață afumat tăiat joulien și vin alb și se mai lasă câteva minute. Separat se face mămăliga moale. Se pune mămăliga într-un bol, deasupra se pune tocănița de ciuperci, făcută din orice ciuperci aveți. Deasupra se pune un gălbenuș de ou crud, care se gătește puțin de la căldura tocăniței și mămăligii.

Am la Caju un fel de mâncare asemănător, însă este făcut cu sos demi glace, un sos mai complicat, eu v-am dat acum varianta mai ușoară de acasă, însă la fel de gustoa.

Sezon de praz și în afara Olteniei

No Comments

Știu că voi aveți glumele voastre cu oltenii și prazul, însă acesta este o legumă minunată, foarte gustoasă și merită băgată în seamă, mai ales că este sezon acum.

Supă de praz

Să începem, deci, cu cea mai simplă variantă de valorificare a prazului: supa-cremă. Prazul se sotează cu puțină ceapă. Se adaugă supă de legume și dacă vreți să fie mai consistentă, puneți la fiert și un cartof. Se sărează și se piperează și se adaugă o foaie de dafin. Se lasă la fiert și când e gata, se pune în blender și se trece prin strecurotoare. Pentru un efect deosebit, se taie praz proaspăt foarte fin și se sotează în ulei de măsline, iar apoi se pune deasupra, în farfuria cu supă. Nu vrem să mixăm prazul în supă cu prea multe arome pentru că el are un gust specific și e păcat să se piardă în alte combinații.

chef joseph hadad

Praz umplut

Arată ca un caneloni, pentru că folosim bucăți din partea albă a prazului. Acestea se taie cam de lungimea unui deget și se crestează pe o parte, astfel încât să se scoată mai multe straturi de la suprafață. Acestea se blanșează și se pun în apă rece care să le oprească procesul de gătire.

Separat se face compoziția din ciuperci tocate și sotate cu ceapă roșie tocată, sare, sare, piper și ierburi aromatice. Aceasta este varianta vegetariană. Pentru cei care vor și carne, în compoziție se pune și piept de pui tocat la cuțit. Pentru un gust mai deosebit, se pot adăuga și alune de pădure zdrobite grosier. Se pune compoziția cu poșul (se poate și cu lingura, dar este mai simplu cu poșul) în fiecare foaie de praz ca să fie umplută.

Se face un sos bechamel care se pune pe fundul unei tăvi de ceramică termorezistentă. Deasupra se așază bucățile de praz umplut, iar peste ele se pun felii de roșii. Se presară piper negru și se pune încă o porție de sos bechamel deasupra. Se dă la cuptor la 180 grade vreme de 50 de minute.

Omletă cu praz

Prazul se toacă, se blanșează și se dă la cuptor, astfel încât să fie uscat, chiar un pic caramelizat. Pentru omletă are nevoie să nu fie apos. În omletă se poate pune doar prazul, ouăle și dacă vreți, puteți pune ceva brânză, după poftă. La 500 g praz gata făcut se pun 100 g de brânză.

Puteți urmări aici tehnica perfectă de obținere a omletei care să fie moale la interior și mai crocantă la exterior.

3 deserturi de iarnă pe bază de dovleac

No Comments

Iarna ne dorim mâncăruri reconfortante, bogate, hrănitoare, care să ne hrănească nu doar stomacul, dar și sufletul. Și la fel ne dorim și deserturile să fie, mai consistente, să ne învăluie ca o plapumă aromată. De aia m-am gândit să vă ofer trei variante de deserturi de iarnă cu dovleac, care să vă ungă pe suflet.

Dovleac la cuptor

Se taie dovleacul în bucăți și se pune la cuptor presărat cu scorțișoară și miere. Se lasă la cuptor până devine caramelizat bine. Se scoate și se pune pe farfurie cu înghețată de vanilie și alune de pădure prăjite și tocate grosier, presărate deasupra.

Pancakes cu dovleac

Dovleacul se taie cuburi cam cât boabele de fasole și se dă la cuptor. Se face aluat normal de pancakes și se adaugă coajă de portocală rasă, scorțișoară și nucșoară și cuburile de dovleac copt. Se fac clătitele și se servesc cu sirop de arțar și alune de pădure. Se poate pune deasupra înghețată și felii de dovleac copt pentru a completă gustul.

Caneloni cu dovleac

Se folosesc paste de caneloni, care se pun puțin le fiert. Se face o compoziție de dovleac tocat sotat cu stafide și alune. Se ia o bucată de chec și se rupe bucățele, amestecându-se cu compoziția de dovleac și asezonează cu scorțișoară și un pic de piper negru. Se umplu canelonile cu aceasta. Separat se face un sos de vanilie din lapte cu ou și zahăr și esență de vanilie, la fel ca și compoziția de cremă de zahăr ars. Se pun pastele umplute în formele termorezistente și se toarnă sosul deasupra. Se dau la cuptor aproximativ 50 de minute, până se caramelizează deasupra.

Meze de iarnă

No Comments

Restaurantele își schimbă meniurile în sezonul rece datorită ingredientelor care predomină anotimpul și a necesităților corpului. Dacă vara ai chef să mănânci lejer, iarna organismul îți cere mâncăruri sățioase și mai complexe. Așa că de ce să nu adaptezi și mesele cu prietenii și familia la aceste tendințe naturale?

În vară v-am arătat variante de meze de sezon și revin acum cu altele, de data această pentru timpul rece care a pus stăpânire peste noi.

Pește marinat/ afumat

Iarna merg afumăturile, dar m-am gândit să vă ofer o variantă de pește conservat mai interesantă decât clasicul pește afumat. Așa că vă propun unul făcut în stil gravlax. Puteți folosi un seabass, de exemplu. Zahărul se amestecă cu puțin alcool tare precum ouzo, arak sau chiar țuică și cu sare și se îngroapă peștele crud în acest amestec pentru câteva zile. Se scoate, se curăță bine și se servește stropit cu ulei de măsline și cuburi de ridiche presărate deasupra. Se poate folosi orice pește, însă.

Carne de vită crud-uscată

Nu doar peștele se poate face după metoda gravlax, ci și carnea de vită, obținându-se un fel de pastramă crud-uscată foarte aromată. Se folosește vrăbioară. Se amestecă două părți de sare cu una de zahăr și diverse ierburi aromatice tocate. Se pune pe fundul unui vas amestecul de sare, se așază bucata întreagă de carne și se înțeapă cu scobitoarea. Deasupra se îmbracă tot în amestecul de sare. Se acoperă și se lasă la frigider nemișcată vreme de 12 zile. După care se scoate, se clătește cu apă rece și se taie la feliator. Alături se poate pune niște salată de grâu fiert sau se poate pune carnea tăiată felii mici în salata de grâu cu ierburi aromatice.

Cuburi de țelină

Rădăcina de țelină se pune puțin la fiert și apoi se taie cuburi care se sotează împreună cu șalotă tăiată fin și ierburi aromatice. Deasupra se rade niște coajă de lămâie sau portocală, ori amândouă.

Linte beluga cu citrice

Lintea beluga este cea neagră, care se fierbe până se înmoaie dar rămâne încă întreagă. Aceasta se amestecă cu ulei de măsline și cubulețe de portocală și grapefruit. La final se adaugă muguri de pin proaspăt prăjiți. Se poate folosi în loc de uleiul de măsline, ulei de alune de pădure. La mine în meniu găsiți o variantă servită cu calamar pane, dar nu este neapărat nevoie să îl aveți și voi.

Chifteluțe de dovleac

Se pune dovleacul tăiat la cuptor și se lasă până se coace bine, până prinde zone maronii. Se curăță coaja și se zdrobește pulpa. Se amestecă cu sare, piper și un pic de ulei de măsline și se formează chifteluțe. Se dau prin făină, ou și panko amestecat cu mac și se prăjesc. Alături se pun două sosuri, poate unul de roșii, cu sau fără usturoi și un sos teryaky cu ghimbir.

Combinații inedite de meze de vară

No Comments

Meze este o mod de a mânca în tot bazinul mediteraneean. Masa se umple de tot felul de farfurioare pline cu aperitive pe care comesenii le împart și care diferă oarecum de la tapas-urile spaniole cu cartofi prăjiți cu sosuri, la meze-ul grecesc cu icre sau la cel libanez cu humus.

Nu există o regulă sau o selecție recomandată de aperitive pentru o masă de tip meze, ci este la libera imaginație a fiecărui bucătar. Eu vreau să vă dau câteva exemple mai creative, pe care voi puteți să le adăugați lângă ideile voastre sau felurile de mâncare pentru care ați devenit deja celebri în grupul vostru de prieteni.

Inimioare de salată

Este vorba de mijlocul lăptucii, acea parte din salată care este mai deschisă la culoare și mult mai compactă. Se taie pe jumătate și se stropește cu ulei de măsline și zeamă de lămâie. Este un fel foarte răcoros de gustat printre altele mai grele.

Sardine la grătar

Sardine proaspete, puse pe grătar și apoi stropite cu ulei de măsline și zeamă de lămâie. În afară de sardine, puteți folosi și alți pești mici, precum anșoa.

Miez de anghinare

deși în România nu este prea folosită această floare, anghinarea este excelentă. Proaspătă, un pic opărită și învelită într-un dressing de ulei de măsline, cu zeamă de lămâie și sare. Atât. Despre asta este vorba la meze. Feluri simple și gustoase.

Roșii cherry colorate

Roșiile cherry de toate culorile se taie pe jumătate și se amestecă cu miez de nucă, busuioc și păstrăv afumat. Totul se leagă cu un pic de zeamă de lămâie.

Tzaztiki

Este preferatul meu, chiar dacă este un clasic. Secretul unui tzatziki bun este ca iaurtul să fie cât mai gras, cât mai scurs de zer. Ideal ar fi să lăsați iaurtul într-un tifon la scurs în frigider măcar pentru câteva ore înainte de a-l pregăti.

Halloumi

Ca să rămânem tot în zona grecească, brânza halloumi la grătar este ideală pentru o astfel de masă.

Salata de vinete

Fie că o faceți ca la voi, fie că o faceți după rețeta mea, cu coriandru tocat, ulei de măsline, puțină zeamă de lămâie și muguri de pin presărați deasupra, este un meze ideal.

Măsline

Și de la un meze nu pot lipsi măslinele, verzi sau kalamata sau amestecate. Dacă vreți să le dați o notă mai aparte, atunci amestecați-le cu ulei de măsline încălzit, zeamă de lămâie și puțin fenicul semințe zdrobit și lăsați să se răcească înainte de servire.

Chutney de mango

Mango proaspăt se taie cuburi și se trage la tigaie cu, ceapă tocată, ulei de măsline, sare și ardei iute tocat. Merge bine cu pâine prăjită.

Ou fier

Da, exact, ou fiert. Fiert moale, astfel încât gălbenușul să fie încă destul de moale. Peste el se presară sare, piper, ceapă verde tocată.

Tocană de pulpe de pui

Nu vrem mâncăruri grele pentru un meze de vară, dar merge să avem și ceva carne. Așa că m-am gândit la această rețetă rapidă cu pulpe de pui dezosate tăiate în bucățele mici și trase la tigaie cu ceapă tocată, ulei de măline, sare, piper, chimion măcinat, arome care să ducă în zona mediteraneană. Iar deasupra putem stoarce puțină zeamă de lămâie.

Sărmăluțe grecești

Sunt acele sărmăluțe în foi de fiță, fără carne, pe care le găsiți în toate restaurantele grecești și care se pot servi reci. Ba chiar sunt mai bune reci!

Cum ne bucurăm de pepenele galben

No Comments

Dacă deja ați testat rețetele propuse de mine cu pepenele roșu, să nu uităm de frățiorul lui mai mic, dar nu mai lipsit de importanță, pepenele galben. Este în plin sezon și ar fi păcat să nu îl băgăm în seamă cum se cuvine.

Sorbet

Sorbetul din pepene galben este aproape obligatoriu în acest sezon. Și este atât de simplu de făcut. Pui pulpa în blender și apoi sucul obținut îl pui la congelator, amestecând din jumătate în jumătate de oră. Merge combina în atât de multe feluri sau consumat ca atare pentru că este foarte aromat și răcoros.

Tempura

Pepenele tăiat cuburi mari se pune la congelator jumătate de oră, ca să se răcească bine. Se dă apoi prin aluatul de tempura și se prăjește în baie de ulei. Se scoate și se pudrează cu zahăr. Eu recomand să fie servită tempura așa fierbinte cu înghețată de vanilie. Iese o nebunie! Miezul pepenelui va rămâne încă rece și la prăjire și va fi foarte interesant în gură.

Supă rece

Miezul de pepene se blendează până se obține sucul plin de pulpă. Se adaugă un pic de lichior de portocale, Grand Marinier, sau alt lichior dulce și aromat. Se dă la rece. Se ia piept de rață afumat și se taie felii subțiri care se rulează. Se așază supa de pepene galben pe fundul farfuriei, deasupra se pun rulourile de rață, bucăți de căpșuni și frunze de mentă, iar la final se stropește cu ulei de busuioc. Pentru un gust mai bogat se pot pune și felii subțiri de parmezan. Sau se pot folosi căpșunile tempura în loc de căpșuni proaspete (la fel ca pepenele, trebuie puțin puse la congelator înainte).

Salsa

Pepenele galben se toacă cuburi mici și se amestecă cu ardei iute tocat, sare și piper, iar apoi se stropește cu ulei de măsline. Iese o salsa excelentă pentru pieptul de rață la cuptor. Merge foarte bine și pentru vânat și miel. În Tunisia natală a tatălui meu se mâncat frecvent o mâncare pe bază de miel, cu cuscus și pepene galben proaspăt, rece, alături.

Vara ne bucurăm de piersici pentru un meniu complet

No Comments

Piersicile fac parte dintre acele fructe care se potrivesc în așa de multe preparate, încât le putem găsi în feluri pentru aperitiv, în mâncăruri consistente, dar și, evident, în deserturi. Așa că m-am gândit să vă pregătesc un meniu pe bază de piersici, într-un fel de festival la o singură masă.

Antreu

Hai să încercăm ceva cu prepeliță. O fasonăm și o asezonăm cu sare, piper și ulei de măsline. O lăsăm acolo la marinat câteva ore. Piersicile se curăță de coajă și se pun în tigaie, tăiate pe jumătate, cu tăietura în jos, în unt cu ierburi aromatice și se prăjesc până se caramelizează partea ce este în contact cu tigaia. Se scot fructele și în același sos se sotează și prepelița. Nu trebuie lăsată mult, se gătește imediat. Se montează împreună și iese o gustare excelentă! Se poate pune între ele și niște brânză cu mucegai albastru.

Fel principal

Ce ar fi să înlocuim portocala din rața cu portocale cu piersici? Mai merg piersicile și cu pui, cu prepeliță sau cu vânat. Cu căprioara delicată merg perfect. Dar nu le asociați cu pește pentru că sunt din filme diferite.

Desert

Nu o să mă complic prea tare, pentru că este vară și nu vrem să stăm mult în bucătărie, pe lângă cuptor. Așa că eu mizez pe tarte individuale cu cremă de vanilie și o jumătate de piersică pusă deasupra. Piersica se blanșează și i se scoate pielea, lăsând la suprafață culoarea bogată a pulpei și păstrându-și din fermitatea fructului. Deci nu trebuie fiartă, ci doar blanșată.

Sezon de pepeni copți

No Comments

Este vremea lor, a pepenilor. Pepeni roșii și galbeni și câte se pot face cu ei! Dar azi o să vorbim doar despre pepenii roșii, pentru că sunt atât de bogați și minunați, încât merită un articol special dedicat lor.

În primul rând, o utilizare pe care eu i-o dau pepenelui și pe care nu mulți o știu este să fac suc din coajă. Fără miez. Doar coaja, partea albă și coaja verde exterioară. Se spală bine de tot pepenele și se face suc. Este foarte sănătos pentru rinichi. Un shot pe zi în perioada asta.

Tot din coajă iese o dulceața excelentă. Tot așa, se păstrează întreaga coajă și se face dulceață în care se pot pune nuci, migdale, plante aromatice care să îi dea savoare, cimbru, busuioc sau rozmarin. În loc să arunci coaja, o transformi în ceva ce face diminețile mai delicioase. Poți să pui dulceața pe un toast cu unt sau în iaurt, ori în bolul cu cereale și lapte.

Și trecând acum la pulpă, dincolo de combinațiile clasice de pepene cu feta sau pepenele murat cum se face aici la noi în România, mai merge foarte bine la sashimi de somon, seabass, doradă sau yellow tail. Se taie cuburi mari și se amestecă cu puțin ulei de susan, sare și pier și se pune la sous vid. Se lasă la frigider două ore, ca să pătrundă aromele în fruct. Dacă nu aveți acasă aparat de sous vid, nu e problemă, poate să fie totul pus într-o pungă zip și lăsat la frigider. Vidul ajută la pătrunderea mai profundă a aromelor în miez. Se scoate și se așază feliile de pește proaspăt peste cuburile de pepene aromatizate.

O variantă și mai interesantă este cu piept de rață afumat.

Putem apoi să facem un sorbet de pepene cu ierburi aromatice, după poftă. Acesta se poate servi pe post de deșert, dar și intermediar, între felurile de mâncare la o masă mai mare, pentru a curăța palatinul.

Roșiile românești sunt o adevărată comoară

No Comments

Începe sezonul roșiilor de grădină, roșiilor românești care sunt atât de minunate, gustoase, zemoase. Când mă duc în obor și văd roșiile proaspete, îmi vine să vorbesc cu el, să le spun bună dimineața și cât sunt de frumoase, să le mulțumesc că îmi fac zilele mai bune.

Roșiile se pot folosi într-o gamă așa de variată de preparate, de la aperitive la desert, încât îmi este și greu să aleg câteva rețete despre care să vă vorbesc.

De exemplu, îmi place să fac dressing de roșii. Roșia tăiată pe jumătate se dă pe răzătoare și se amestecă cu ulei de măsline, sare și piper, zeamă de citrice, adică limetă, grapefruit, portocală, apoi se adaugă usturoii zdrobit și un pic de busuioc. Iese un dressing extraordinar care merge, evident, cu salate de tot felul, dar și pus peste un pește crud, precum un ceviche.

Dar roșiile nu sunt bune doar în salate. Merg făcute la cuptor, gătite, roșii cu pește sau cu pui harraimi marocan, cum se făcea la mine acasă și avem în meniu la Caju, sau chiar soebet de roșii pentru că acum sunt foarte dulci. Sorbetul merge servit ca un amuse bouche sau ca modalitate de răcorire pe vremea asta, un shot de sorbet de roșii. Iar pentru asta nu trebuie decât să le dai pe răzătoare și să pui sucul la congelator, având grijă să amesteci din 15 în 15 minute.

Dar pentru că am zis de salate, hai să vedem și o salată de roșii foarte simplă, dar extraordinar de gustoasă. Roșiile se taie mari și se amestecă cu un dressing de ulei de măsline, usturoi, sare și piper, mentă, coriandru și pătrunjel. Se lasă la frigider aproximativ două ore ca să se întrepătrundă aromele și să lase zeama aia pe care toată lumea se bate la sfârșit.

Dacă vrem să le facem la cuptor, le tăiem pe jumătate și se presărăm cu ulei de măsline, usturoi, sare, piper și ierburi aromatice după gust. Le dăm apoi la cuptorul preîncălzit la 200 de grade Celsius și le lăsam 7-8 minute, cât să prindă o crustă. Pentru o variantă și mai complexă se folosește și panko (pesmet japonez – se găsește în magazinele asiatice și supermarketurile mari, la secțiunea de produse asiatice) amestecat fie cu ierburi de Provance sau cu spanac blanșat și tocat, usturoi zdrobit și ulei de măsline. Totul pus deasupra roșiilor. Aceasta este varianta vegană, însă puteți să o înnobilați cu parmezan. Merge bine cu un grătar de pui sau miel, chiar și cu vită sau ficat de vițel la grătar.