Orice călătorie în Orientul Apropiat vă aduce în piețele pline de fructe uscate. Maldăre de curmale, smochine, fistic, caju, prune uscate își așteaptă cumpărătorii pe tarabele negustorilor locali. Și nu au mult de așteptat! Pentru că pentru noi nu sunt o delicatesă, ci o obișnuință. Le folosim adesea în mâncăruri, le consumăm între mese și ne primim mereu musafirii cu un castronel plin de bunătăți.

Ele nu sunt doar gustoase, ci și foarte sănătoase.

Când vorbim de fructele uscate, adică deshidratate, pot oricând să fie un desert delicios pentru că au o concentrație mare de fructuoză care le face dulci ca un deșert, fără a avea parte și de efectele neplăcute ale zahărului rafinat.

Sunt o sursă importantă de vitamine, fibre și antioxidanți, esențiali pentru sănătatea organismului. De fapt au de 3,5 ori mai multe fibre, vitamine și minerale, în raport cu masa lor, comparativ cu fructele proaspete.

Preferatele mele, curmalele, mai ales cele care se găsesc în Orientul Mijlociu, mari și cărnoase, pot fi păstrate într-un borcan închis, la temperatura camerei, până la șase luni, iar dacă le ții în frigider rezistă chiar și un an. În plus, incidența de alergie la curmale este aproape nulă.

Printre cele mai bogate fructe uscate se află caisele, cu cantități impresionate de proteine, fibre, potasiu, fier, vitamina A și antioxidanți.

Chiar și așa, cu toate beneficiile lor, trebuie păstrată limita de consum. Să nu uităm totuși că atât fructele uscate, cât și diversele tipuri de nuci și semințe sunt bogate în zaharuri și respectiv grăsimi, și deci în calorii, chiar dacă vorbim de calorii bune. Eu aș recomanda să nu depășiți o porție pe zi și frumos ar fi să le combinați. Fie în cadrul aceleiași porții să consumați un mix de fructe uscate și nuci, fie să alternați de la o zi la asta, asigurându-vă astfel că beneficiați de nutrienți de mai multe feluri. Iar o porție înseamnă aproximativ 30 de grame. Iar dacă nu aveți posibilitatea să cântăriți, capacitatea propriului pumn este etalonul.