Poate că nu fac eu cel mai bun burger din oraș, dar cu siguranță este unul foarte bun, după cum spune lumea. Și vreau ca și voi să vă puteți prepara acasă un burger cât mai perfect, așa că iată cum pregătesc eu acest fel atât de iubit de toată lumea.

Carnea

Eu folosesc carne de vită un pic maturată, ceafă sau carne de lucru. Important este să aibă și grăsime. Carnea tocată nu trebuie să fie prea îndesată. Raportul ideal este de 26-28% grăsime și restul carne macră. Pentru fiecare kilogram de carne se pune o lingură jumătate de ketchup și două lingurițe de muștar dulce, sare și piper negru. Se mai poate adăuga și un pic de nucșoară rasă.

Când burgerul este la grătar, va lăsa să iasă de el aroma dată de ketchup și muștar și va fi mult mai îmbietor.

Se poate face și pe tigaie, cu un pic de ulei.

Se lasă pe o parte până este 2 mm făcută carnea, iar apoi se întoarce și se lasă la fel și pe cealaltă parte pentru că el trebuie mâncat medium, nu bine făcut.

Construirea burgerului

O să vă dau acum o variantă clasică de combinații de gusturi pentru un burger, însă puteți fi creativi și să veniți cu ingredientele voastre preferate.

Eu pun chifla pe tigaie sau grătar, cu părțile tăiate în jos, astfel încât să se prăjească puțin pâinea. Apoi, pe jumătatea de jos pun o lingură de sos remoulade (maioneză cu ceapă, castraveți murați, sare, piper, puțin zahăr, oțet, pătrunjel tocat). Se pune deasupra salată iceberg, pentru că este mai crocantă. Adăugăm una-două felii de roșii și chifteaua. Deasupra se pune puțin ketchup sau, cui îi place, putem pune ketchup afumat pentru că este mai bun. Pe capac se pune din nou niște sos remoulade și se închide.

Garnituri

Alături îl putem servi cu ceapă pane făcută în casă, nu cumpărată. Aveți nevoie de ceapă albă mare, care se taie în rondele de jumătate de centimetru, care se dau prin făină, ou și pesmet și se prăjesc.

Și, evident, cartofi prăjiți.

Nu aveți nevoie de altceva, pentru că în burger sunt deja sosuri care să îi dea savoare.

Și încă un detaliu important: burgerul se mănâncă cu mâinile, nu cu tacâmuri.